Acum 11 ani, secretarul general al NATO, spaniolul Javier Solana, dădea ordin aviaţiei Alianţei să bombardeze Iugoslavia. Pe teritoriul ţării vecine, forţele guvernamentale sârbe luptau, în provincia Kosovo, împotriva gherilei albaneze separatiste UCK. Organizaţie considerată de întreaga lume civilizată, inclusiv de către autorităţile SUA, drept organizaţie teroristă. Bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei nu au avut aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. De fapt, o astfel de aprobare nici nu a fost vreodată solicitată. Brusc, UCK a dispărut de pe lista organizaţiilor considerate teroriste de către SUA.
Poporul prieten sârb (ţineţi mine celebra zicală, cum că România are doi vecini buni, Iugoslavia şi Marea Neagră?) a îndurat 78 de zile de bombardamente intense, care au distrus infrastructura militară, rutieră şi feroviară, reţelele de alimentare cu apă şi canalizare, fabrici, centrale electrice etc. Evident, „din greşeală”, au fost bombardate inclusiv şcoli şi grădiniţe, câteva spitale, trenuri de pasageri, ba chiar şi ambasada Chinei, unde au murit trei jurnalişti chinezi. A fost făcută una cu pământul şi uzina de autoturisme „Zastava”, din oraşul Kragujevac, localitate înfrăţită cu Piteştiul.
Avioanele NATO au pisat oraşele sârbe
România nu a participat la bombardamente, dar a permis aviaţiei NATO să survoleze teritoriul românesc înspre Iugoslavia. A fost o parte a preţului plătit pentru intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, explica ulterior preşedintele de atunci al ţării, dl Emil Constantinescu. În mai multe oraşe mari din ţară, inclusiv la Piteşti, au avut loc manifestaţii de solidaritate cu ţara vecină bombardată. Opinia publică românescă a fost vehement împotriva atacurilor NATO.
Bilanţul total al intervenţiei, căreia oficialii NATO îi spuneau „umanitară”, variază între 1.200 şi 5.700 de morţi (în funcţie de sursă) şi între 12.500 şi 20.000 de răniţi. Pagubele aduse Serbiei de azi au fost estimate ulterior la aproape 30 de miliarde de dolari SUA.
Numeroase surse independente afirmă că în Serbia de azi se moare încă din cauza diferitelor cancere provocate de bombele cu material radioactiv, „umanitar” aruncate asupra Iugoslaviei.
Belgradul, în flăcări
Înspre prietenii sârbi de la Kragujevac au plecat, de la Piteşti, zeci de camioane cu ajutoare, trimise de Primăria Piteşti, dar şi de instituţii şi firme private şi simpli piteşteni. Iugoslavia zobită de bombele NATO nu avea de niciunele. Lipsurile erau crunte.
O campanie de colectare de ajutoare pentru copiii din Kragujevac am demarat şi noi, în redacţia „Argeşul”. Un camion plin cu lapte praf, pături, haine, detergenţi, săpun şi diferite alte bunuri s-a strâns graţie donaţiilor cititorilor şi colectivului nostru redacţional. Copii din Kragujevacul distrus de bombe şi-au petrecut vacanţele de vară la Piteşti şi în judeţ, pe spezele municipalităţii.
Un lucru dorim să mai semnalăm: mai mulţi patriarhi ai bisericilor ortodoxe din lume, inclusiv patriarhul nostru de atunci, Teoctist, au adresat un apel forţelor NATO să oprească bombardamentele pe perioada sărbătorilor pascale 1999. Şefii NATO nu s-au sinchisit. Mai mult, soldaţi britanici şi americani au inscripţionat bombe aruncate de Paşti asupra Iugoslaviei cu inscripţii gen „Happy Easter!” (Paşti fericite – n.r.).
Sârbii au făcut scut uman împotriva bombelor
La 18 ani distanţă de la acele atrocităţi. Iugoslavia nu mai există. Nici măcar Serbia nu mai e întreagă. Provincia Kosovo şi-a proclamat independenţa faţă de Belgrad. Aşa-zisa republică Kosovo este recunoscută de 111 din cele 249 de ţări şi teritorii independente, câte numără lumea.
Din Uniunea Europeană, Spania, Cipru, Slovacia, Grecia şi România nu recunosc Kosovo drept ţară, considerând-o pe mai departe provincie a Serbiei.
Bombardamentele nu s-au oprit nici de Paşti
Printre alte ţări care nu recunosc Kosovo se numără Argentina, Bolivia, Chile, Rusia, Brazilia, Ecuador, India, Iran, Israel, Mexic, Moldova, Africa de Sud, Ucraina, Tunisia.
Dacă despre Serbia de azi se poate spune că e o ţară democratică, aspirantă cu temei la statutul de ţară membră a Uniunii Europene, provincia de facto independentă Kosovo rămâne pe mai departe un punct gri pe harta Europei. O placă turnantă a traficului de droguri şi a infracţiunilor de tot felul, cu un şomaj copleşitor (în jur la 40%) şi un nivel de trai de departe cel mai redus din întreaga Europă.
„Serbia a iertat aceste lucruri, deşi nimeni dintre agresori nu şi-a cerut până acum scuze pentru distrugerile şi suferinţele pricinuite poporului nostru. De iertat, noi, ca un popor creştin ce suntem, am iertat. De uitat, însă, nu vom uita niciodată”, declara recent, preşedintele sârb Tomislav Nikolic, născut, coincidenţă, chiar în oraşul-frate Kragujevac.
Lista ţărilor care au participat la bombardarea Iugoslaviei, în 1999: Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Spania, Turcia şi SUA.
Sorin SIMION
12 Comentarii
Elena Delia
Tarile acestea care au participat la bombardarea Iugoslaviei s-au comportat precum lupii care se arunca supra unei oi. Mi-e sila de aceste aliante cu scop „umanitar” care, in istoria umanitatii, au fost mereu ticluite cu fetele crispate, dupa perdele si semnate cu zambetul pe buze in fata camerelor de luat vederi, prin strangeri de mana. Cred ca Romania chiar nu a avut de ales, bine ca am avut decenta, cel putin , ca tara, sa nu participam efectiv la bombardamente, desi complicele si tainuitorul nu sar departe de autorul insusi…
Martor
De f mult timp nu am mai citit un articol atat de bun in „Argesul” !
Mulţumesc pentru aceset cuvinte. S. Simion
Puiu
Pentru cine are puterea să-l înţeleagă, acest articol este” dureros” de bun ! Dacă eşti sensibil, e greu să ” duci” două articole ale domnului Sorin Simion, în aceeaşi zi. Apariţia României şi a numelui unui fost preşedinte român alături de cei care practic au distrus fosta Iugoslavie, pe care am iubit-o foarte mult, este ceva demolator!
Spuneţi că a fost greu de dus acest articol. E posibil aşa să fie. Să ştiţi că a fost şi greu de scris, vă mărturisesc. Unul dintre cele mai grele texte pe care le-am scris în ultimii ani. Vă mulţumesc sincer pentru aprecieri, dle Puiu.
S. Simion
Jaguneslaav
domnule Sorin Simion, pe asta o stiti?
ca roman regret enorm ca nu am pilotat un A-10 in timp ce dumneata te aflai cu Pendiuc la Kragujevac…Sa iti fie rusine ! Fie ca este din prostie , fie ca esti platit…
Da, domnule „Jaguneslaav”, ştiu destule despre românii din Valea Timocului, despre Serbia, în general, ca ţară, şi despre sârbi, ca popor. Am vizitat/tranzitat Serbia de cel puţin 10 ori în ultimii cinci ani, am prieteni sârbi, ştiu şi despre ce tratamente, adesea duşmănoase, au parte conaţionalii noştri acolo, am participat direct la strângerea de ajutoare pentru copiii din Kragujevac, am şi donat pentru ei din subţirica leafă de jurnalist, deci am scris ce am scris în deplină cunoştinţă de cauză, nu după ureche.
N-am scris nimic despre românii din Timoc şi Voivodina din două motive: unul ar fi acela că sunt şi pe acolo români şi români. Al doilea ar fi că în acest articol de ziar e vorba despre bombardarea Iugoslaviei de către aviaţia NATO, nu despre românii din Timoc. „Altă gâscă în altă traistă”, cum se spune. Fiţi sigur că, atunci când o să scriem în Argeşul despre românii timoceni, nu va pune nimeni batista pe ţambalul sârbesc.
În altă ordine de idei:
* nu am fost cu primarul Pendiuc la Kragujevac, când au fost transportate donaţiile noastre către cei de acolo. Am vizitat, ulterior,acel oraş, ca simplu turist, pe banii mei, în timpul meu liber, în concediu. Fără ştirea şi fără aprobarea primarului Pendiuc, înţelegeţi?
* pentru textul de mai sus, singurul care mă plăteşte – sper să o facă şi acum, de regulă nu întârzie – este editorul ziarului „Argeşul”, SC Argeşul Liber SA, firmă al cărei acţionar majoritar este dl Mihai Golescu. Dacă mă mai plăteşte şi altcineva pentru acest text, vă donez dv cu plăcere banii respectivi. Şi ca să vă fie şi mai clar cum stau lucrurile, vă pot spune că patronul nostru, dl Golescu, a citit acest articol direct pe saitul ziarului, ca şi dv.
S. Simion
Puiu
Frumos nume de sârb ţi-ai luat ! Cătălin Rădulescu îşi face seppuku cănd te vede că ai trecut la armament greu, ca să „ucizi” un singur om nevinovat.
Elena Delia Dumitricā
Domnule „Jaguneslaav”, eu va inteleg si va impartasesc indignarea, aveti dreptate in privinta românilor din Timoc. Vreau doar sa va spun ca ,din punct de vedere istoric, toata aceasta urā a fost alimentata de sovieticii sub a cāror ocupatie ne-am aflat si noi, si sârbii, cu acordul blestemat, scris sau tacit, al multora din acele tāri pe care le-a enumerat d-l Simion. Ideea, pentru mine , ar fi urmatoarea: pāi cine, daca nu voi, a stabilit zonele de influenta? Poporul sârb este un popor orgolios si foarte , foarte harnic, de aceea le statea in coaste tarilor care fac regulile in Europa. Problema conflictului cu românii nostri din Timoc ar trebui explicata foarte bine, iar eu, recunosc, nu stiu substratul acestuia. Acela adevarat, nu acela din reviste.
andrei frasineanu
am citit socat de-a dreptul articolul domnului Simion si ale comentatorilor sai. Vreau sa intelegeti ca imediat am incercat sa caut pe internet istoria acelor faradelegi comise de NATO in numele democratiei. Am gasit o multime de referinte care m-au umplut de indignare, insa mai multa repulsie am gasit in referintele legate de umilintele indurate de romanii din Timoc si Voievodina pe care sarbii le-au comis impotriva unui popor considerat prieten. La poporul roman ma refer.
http://ioncoja.ro/cristea-sandu-timoc-sarbii-si-bulgarii-au-furat-romanilor-sud-dunareni-autonomia-si-dreptul-valah-cel-vechi-limba-romana-numele-si-bisericile/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/romanii-din-timocul-sarbesc-tot-mai-disperati-intre-sicanele-si-persecutia-unor-autoritati-sarbe-dezbinarea-interna-si-non-combatul-oficialilor-romani/
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/tag/persecutii/page/6/
http://basilica.ro/pentru-dreptul-la-rugaciune-in-limba-romana-in-timoc/
http://www.infoo.ro/Stiri_Nationale/–Romanii-din-Timoc-sunt-trimisi-sa-voteze%E2%80%A6-in-deplasare-WS274255PG.html
http://www.apologeticum.ro/2011/05/dupa-ce-a-distrus-80-de-biserici-si-17-manastiri-romanesti-din-timoc-biserica-ortodoxa-sarba-ataca-biserica-ortodoxa-romana/
si ma intreb stimata doamna cu asta ce ne facem? Oare domnul Sorin Simion stie cui face un serviciu prin acest articol? Ma indoiesc.
Stimate cititor, nu m-am întrebat nicio secundă cui fac vreun serviciu/deserviciu publicând textul de mai sus. De regulă, ne întrebăm doar dacă e adevărat sau nu ceea ce relatăm, nu cui servesc sau nu cele relatate într-un text de ziar.
Sunt foarte reale şi demne de luat în seamă faptele legate de tratamentul de care au parte conaţionalii noştri români din Valea Timocului şi din Voivodina. Ele, însă, nu fac obiectul articolului de faţă. Aici e vorba despre bombardarea Iugoslaviei de către NATO. Când o să scriem despre suferinţele românilor din valea Timocului, n-o să vârâm nimic sub preş. Însă, repet, aici e vorba despre altceva.
Adi
Daca autorul ar fi avut un pic de etica jurnalistica ar fi prezentat evenimentele in mod echilibrat. Sa nu uitam de seria de masacre comise de Serbia lui Milosevic in Croatia, Bosnia si Kosovo. Ca si concluzie as spune ca nationalismul extremist nu poate duce decat la dezastru.
Distinse cititor, am încercat să prezint bombardarea Iugoslaviei de către NATO cât de echilibrat am putut. N-am scris nimic despre masacrele imputate ex-preşedintelui Milosevic şi armatei sârbe (sunt destule), nici despre zecile de biserici ortodoxe incendiate/distruse de musulmanii albanezi, nici despre masacrele comisele de gherilele albaneze UCK (cu duiumul, şi ele). Am prezentat doar o bornă istorică, atât. Nu văd unde am dovedit aici lipsă de etică. Dacă mă dumiriţi, corectez de îndată.
S. Simion
Elena Delia
Domnule Simion, articolul d-voastra a produs ceea ce alte articole de la alte „ziare” argesene nu o fac: ne-a determinat pe toti sa citim , sa ne informam, evident, fiecare in felul sau. Stiti ce ma bucura in aceste dispute intre d-vostra si comentatori? Ca sunt de calitate, ca produc atitudini, ca fiecare isi sustine excelent punctul de vedere, mai mult sau mai putin obiectiv. Ma bucur ca avem in Arges oameni cu atitudine , care pretuiesc poporul roman. Ma bucur tare mult! Deci e adevarat ca dintr-o diversitate de opinii iau nastere calitatea si cultura. O mentiune as mai avea: sunt convinsa ca nu ati fost cu d-l Pendiuc la Kragujevac si nici prin alte parti…
Catalina Popescu
Domnule Simion,
Va multumesc pentru articol! Aveti dreptate: totul e foarte trist. Ca romanca, imi pare foarte rau ca ne-am facut partasi la aceste bombardamente… Va admir curajul si puterea de a spune adevarul, chiar atunci cind doare. Eu locuiesc in Statele Unite si ma bucur cind vad ca nici americanii de rind nu aproba astfel de acte. Lumea e inca plina de oameni buni. Sa indraznim sa speram!
Mulţumesc pentru cuvintele dv de apreciere, dnă Popescu. Sper să vă citească rândurile cât mai multă lume.
Anonim
Ați apărut când credeam că nu mai există jurnaliști.
Felicitări pentru articol și sper să-l citească cât mai mulți.
Anonim
Bombardamentul a ucis aproximativ 1.000 de membri ai forțelor de securitate iugoslave, pe lângă 489 și 528 de civili. A distrus sau a deteriorat poduri, fabrici industriale, spitale, școli, monumente culturale, afaceri private, precum și cazărmi și instalații militare.