Adriana Petcu

Al patrulea ministru din Guvernul Sorin Grindeanu vine astăzi în Argeş în interval de numai o lună. Este vorba despre Adriana Petcu, responsabilă cu Apele şi Pădurile (desprinse din Ministerul Mediului, condus acum de piteşteanul Daniel Constantin). Ceilalţi trei miniştri care au venit recent în judeţ au fost Sevil Shhaideh (Dezvoltare), Ionuţ Vulpescu (Cultură) şi Răzvan Cuc (Transporturi). Ca de obicei, primarii şi parlamentarii argeşeni vor fi de faţă la întâlnirea de la Consiliul Judeţean a Adrianei Petcu cu şefii judeţului. Fiindcă vor fi multe probleme de abordat. Avem şi noi câteva pe care le aducem în atenţia demnitarului care ne este astăzi oaspete…

Defrişările

Într-o statistică a Greenpeace, Argeşul se află printre primele judeţe din ţară din punct de vedere al defrişărilor ilegale, în condiţiile în care are cea mai mare suprafaţă forestieră din regiunea Sud Muntenia. Şi alţi miniştri au venit în Argeş să vadă dezastrul din pădurile montane (ne amintim de Lucia Varga când „admira” peisajul selenar din zona Sălătrucului), dar noi am rămas cu… văzutul. În ciuda unor programe complexe („Scutul pădurii”, „Radarul pădurii” etc), defrişările continuă, iar pe anumite rute (Transfăgărăşanul, de pildă) tirurile pline ochi cu lemne fac şanţuri adânci în asfalt. Anumite zone, inclusiv în Parcul Naţional Piatra Craiului, arată ca după bombardament. Ar fi util să se extindă în Argeş programul de reîmpăduriri. Direcţia Silvică ce să facă? Sunt atât de multe păduri private fără pază, deşi legea îi obligă pe proprietari să angajeze pădurar, încât este greu de controlat fenomenul defrişărilor. Poate că ministresa va merge să vadă cum stau lucrurile şi să găsească soluţii pentru a pune capăt jafului.
Regionale…

Doamna ministru ar trebui să ţină cont şi de faptul că Argeşul are şi una dintre cele mai întinse areale pentru vânătoare. În acest context, cum se face că nicio instituţie cu statut regional nu se află în judeţul nostru? De ce Inspectoratul pentru Regim Silvic şi Vânătoare are sediul regional într-un judeţ cu mult mai puţine păduri? Ca să nu mai spunem că nişte „deştepţi” aveau de gând să mute şi sediul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea în Giurgiu! Revenind la vânătoare, nu ar strica să facem ceva cu urşii care atacă tot mai des în nordul judeţului. Sunt şi alte sălbăticiuni (mistreţi) care trebuie ţinute sub control. Aşadar, pădurile noastre sunt de aur, dar haideţi să avem grijă de ele şi să-i protejăm, în egală măsură, şi pe cetăţeni!

Podul de la Căteasca

Şi pentru că tot vorbim despre Administraţia Bazinală, nu trebuie uitat că avem multe zone cu probleme când vin ploile mari. Trebuie să mai regularizăm unele cursuri de râuri şi pâraie, să consolidăm nişte maluri (primarii vor avea destule de spus pe această temă), dar mai ales să rezolvăm urgent problema unui nou prag de fund la podul de la Căteasca, făcut cu fonduri europene. Este unul dintre cele mai lungi poduri din Argeş şi, precum cel vechi, riscă să fie luat de ape din cauza unor erori de proprietate. Dincolo de faptul că DNA a intrat pe fir, este păcat de bani şi, mai ales, că este pus în pericol traficul rutier şi pietonal.

Colmatare

La Geografie am învăţat că Argeşul dispune de o reţea hidrografică bine articulată şi regularizată. De la teorie la practică este însă cale lungă. Să luăm ca exemplu râul Argeş, de-a lungul Piteştiului: grad de colmatare de 70%, zic unii. Păi, este de mirare că Parcul Lunca Argeşului realizat cu bani europeni a fost inundat de două ori şi că acum se construieşte acolo un dig de câteva milioane lei bune? Este de mirare că atunci când se goleşte barajul Prundu mâlul e cât casa, cum se spune, iar mirosul este de nesuportat? Oare este întâmplător faptul că malul drept, prin zona Bănănăi, a fost mâncat de ape şi a fost nevoie de o intervenţie costisitoare pentru reabilitare? Să nu uităm că pe râul Argeş va avea loc un regal internaţional de caiac-canoe. Şi să nu uităm că nu demult pe râul Argeş circula un vaporaş de agrement, misiune imposibilă acum din cauza noroiului, a crengilor etc.

Mizerie

Cu d-na ministru nu trebuie evitate nici discuţiile legate de gunoaiele adunate de-a lungul albiilor de râu, uneori chiar în ape. La Vidraru, de exemplu, lacul este plin de deşeuri chiar lângă baraj. Sunt zone unde se aruncă în apă şi rumeguş, ca să nu mai spunem de deşeuri menajere şi industriale. Primăriile sunt cele care plătesc amenzi pentru astfel de aspecte, dar oare cetăţenii nu au nicio vină că aruncă unde nu trebuie gunoiul? Oare, pe de altă parte, angajaţii de la Ape nu pot interveni, măcar din când în când, pentru a curăţa albiile râurilor? Şi mai trebuie rezolvată problema zonelor inundabile în care încă se mai construieşte. Oare de ce? Şi pentru că tot vorbim de zone inundabile, să nu se uite că avem hărţi strategice de inundaţii, dar ne-am trezit cu revărsări de ape exact unde ne aşteptam mai puţin. Aşadar, sunt destule lucruri de discutat şi de pus la punct. Apropo: pădurea Trivale va mai deveni sau nu arie protejată? Nu degeaba, dar ni se tot spune că procedurile sunt parcurse în proporţie de 99% şi că mai trebuie să fie obţinute niscaiva avize… Aşadar, la treabă!

Claudiu DIŢA

Distribuie pe Facebook