Cristian Gentea, Şerban Valeca, Dan Manu

A trecut un an de la alegerile locale din iunie 2016. PSD domină în continuare în Argeş, deşi unii dintre liderii vechi nu mai sunt în prim-plan. Avem o nouă conducere a judeţului, dar provocările sunt aceleaşi: infrastructura deficitară de transport, cultura cu carenţele ei (de exemplu, Vila „Florica” n-a fost cumpărată încă de către stat) şi mai ales problemele sociale cu duiumul, deşi ni se tot vorbeşte de o creştere economică în primele luni ale anului. Întrebare: noii şefi ai judeţului ne duc în direcţia bună?

Anonimat

Începem cu Prefectura. În locul lui Cristian Soare, Guvernul l-a instalat în funcţia de prefect pe Emilian Dragnea, fost şef la Casa de Asigurări de Sănătate şi fost subprefect. Un om bine pregătit, cu reale calităţi manageriale şi bune competenţe în administraţie. Paradoxal, de când a preluat conducerea Dragnea, Prefectura parcă a intrat în anonimat: nu mai sunt conferinţe de presă, comunicarea este sporadică. Există, totuşi, destule teme importante de abordat, de la situaţiile de urgenţă şi gestionarea lor până la declararea pădurii Trivale drept arie protejată. Nu am mai auzit nimic în acest sens, deşi am fi curioşi să mai ştim, de exemplu, cum mai stăm şi cu aplicarea legilor fondului funciar sau cu… animalele sălbatice care au dat năvală peste oameni…

Mână forte

Unii au crezut că Dan Manu va fi un şef uşor influenţabil la Consiliul Judeţean. Acesta, însă, nu e nici pe departe Florin Tecău: conduce cu mână de fier instituţia. Şedinţele plenului ţin mai puţin ca pe vremea lui Constantin Nicolescu, când dezbaterile erau parcă mai aprinse, iar proiectele sunt concrete: drumuri, şcoli şi reabilitarea unor obiective de interes cultural major (Muzeul Judeţean, Cetatea Poenari). Manu le cere săptămânal socoteală parlamentarilor PSD, cărora le dă şi „teme” pentru Parlament – privind judeţul Argeş – se întâlneşte periodic cu primarii şi nu ezită să se ia în piept cu directorii de instituţii deconcentrate. Pare că face echipă perfect sudată cu vicepreşedinţii Ion Mânzână (PSD) şi Simonma Brătulescu (ALDE). În schimb, comunicarea lasă de dorit în ultima vreme la Consiliul Judeţean, care s-a axat mai mult pe informarea prin Facebook – totuşi, neaccesibilă oricui şi oricum.

Spirit practic

După „ucenicia” ca viceprimar, Cornel Ionică şi-a intrat uşor în pâine ca primar. Proiectele de infrastructură rutieră, parcuri şi locuri de joacă au fost până acum prioritare (stau mărturie, de exemplu, reabilitarea bulevardului Libertăţii şi a străzii Exerciţiu sau a Căii Câmpulung). Traficul rutier este principala provocare la Piteşti, iar în acest sens se fac unele investiţii; de văzut cu ce efect. Ionică nu a căzut în capcana de a-i da la o parte pe cei consideraţi „de-ai lui Pendiuc”, ci a ştiut să şi-i apropie. Este un şef exigent, dar a promovat dezbaterile pe diverse teme. Şi el comunică mai mult în mediul online, în detrimentul conferinţelor de presă.

Trio-PSD

Şefii celor mai importante structuri administrative din Argeş sunt angrenaţi şi în mecanisme politice. PSD este partidul dominant, iar în judeţ acesta este condus de o „triadă” – senatorul Şerban Valeca (preşedinte), primarul din Mioveni, Ion Georgescu (secretar general) şi consilierul local Cristian Gentea (preşedinte executiv). Sub conducerea lor, anul trecut PSD Argeş a înregistrat cele mai bune rezultate din istorie. Totuşi, Valeca este un lider puţin vizibil, ceea ce nu se poate spune despre Ion Georgescu, care acţionează mai mult pe linie administrativă în planul comunicării. Pe de altă parte, Cristian Gentea a respins oferte de a fi parlamentar, ministru sau secretar de stat pentru a-şi vedea de treabă la ICN, unde este director, şi pentru a putea coordona în linişte PSD Piteşti. Şi aici venim… acasă. Încă nu se poate spune că „taberele” din PSD şi-au armonizat interesele şi acţiunile (decât în alegeri): în continuare vorbim despre gruparea Piteşti, despre gruparea Mioveni sau despre grupul de influenţă din zona Curtea de Argeş, din jurul deputatului Mircea Drăghici. Aşadar, orgoliile sunt mari, iar social-democraţii nu cedează cu una, cu două. De aici şi marele semn de întrebare: dacă nu se înţeleg grozav între ei, vor reuşi oare să reprezinte, pe aceeaşi limbă, interesele judeţului?

Distribuie pe Facebook