3 Comentarii

  1. 1

    Elena Delia Dumitrica

    Bine ,bine, bine ati venit pe plaiul mioritic, domnule Sorin Simion! De mult asteptam o „tragere la socoteala” pe aceasta tema. In iarmarocul mass-media, un jurnalist ca d-vostra are muuult de…furca. Ati spus, pe drept cuvant ,ca Ziarul Argesul este unul din cele mai vechi din tara; imi permiteti sa confirm si sa afirm ca, prin urmare, ar avea dreptul si, apoi, obligatia, cel putin moral vorbind, de a ne forma pe noi, cititorii, si de a ne informa prin fraze pertinente si corecte gramatical. In judetul nostru, nu are concurenta acest ziar, atat prin universul „cultural” creat, cat, mai ales, prin exprimarea plina de greseli de tot soiul a altor publicatii care starnesc rasul si plansul cititorilor.
    Revenind la chinurile groaznice ale limbii romane actuale, as vrea sa fac si eu cateva observatii. Cred ca bietul Titu Maiorescu se-ntoarce in mormant, vazand ca nu ne-am limitat la imprumuturile din timpul sau, provenite, in cea mai mare parte, din franceza; ba mai mult, le-am sugrumat si pe acelea, care erau mult mai apropiate de cuvintele romanesti, si le-am inlocuit , in mod absolut nefolositor, cu englezismele, adica termeni care nu au cu nimic de-a face cu armonia limbii romane. Nici macar la Academia Romana nu s-au pus de acord lingvistii daca acesi termeni sterpi trebuie scrisi conform principiului etimologic sau acelui fonetic, specific limbii romane. Deci scrie fiecare cum vrea, ca „e bine si asa”. Ceea ce ma deranjeaza tare mult este faptul ca aceste englezisme au o atat de mare aderenta la prostime, incat acestia le folosesc uneori chiar fara sa le cunoasca semnificatia. Sa tinem cont ca e vorba, de multe ori, de persoane care nu au studiat engleza si, totusi , si le-au insusit cu repeziciune, mult mai repede decat si-au insusit cuvintele din limba tarii in care s-au nascut si in care traiesc. Nu-mi explic aceasta aderenta , mai cu seama ca engleza e o limba destul de consonantica, in comparatie cu alte limbi neolatine care nu au fost atat de usor asimilate de romanii nostri. Imi vine in minte o chestiune demna de comentat: pe toate canalele de televiziune din Italia, toate filmele straine apar dublate de voce cu traducere in italiana; foarte putine au subtraducerea (scrisa) in italiana. Astfel, telespectatorii aud modulatiile limbii, accentul, intonatia, pauzele specifice, variantele fonetice regionale etc..In aceasta situatie, se propaga specificul fonetic al limbii nationale, ramanand putin loc pentru imprumuturi. Mai cred ca tocmai caracterul unitar al limbii romane a fost un teren „roditor” pentru englezisme; am observat ca limbile europene , cel putin, care au dialecte, nu au fost atat de primitoare pentru imprumuturi, asa cum a fost limba romana. Si mai e ceva: nu stiu de ce, dar noua, romanilor, ne-a placut mereu mai mult ceea ce vine de la straini. E suficient sa ne aruncam ochii in urma, in istorie, si in prezent,ca sa vedem ca avem o atractie deosebita la elementul alogen, scuzati, strain. Aceasta atractie functioneaza, din pacate, si la nivel lexical. Existau cuvinte pe care profesorii nostri ni le prezentau ca arhaisme; au iesit din uz, fiindca au disparut anumite aspecte sociale pe care acestea le defineau. Dar ce ne facem acum, cand dispar cuvintele romanesti, fara ca sa dispara acele aspecte sociale pe care le definesc, doar ca sa fie inlocuite de cuvinte balbaite, care nu ne reprezinta?
    L-am amintit pe Maiorescu. Incheierea comentariului meu va fi la umbra Marelui :”Cine o-ndragi strainii/ Manca-i-ar inima canii!”. Doina-i doina, n-ai ce-i face, / Asta e si de nu-ti place.

    Reply
  2. 2

    INDIGNATUL

    Iată un editorial excelent, deși pare că vine ca nuca-n perete, dacă ne gândim la evenimentele de aseară! Căci, cine a privit la televizor căutând să înțeleagă ce se întâmplă, ce se vrea și ce rezolvare va avea situația creată de protestele populare, sigur a remarcat cel puțin două mesaje scrise în engleză, dintre care unul adresat d-lui Trump. Era vorba de necesitatea de a face mesajul mai accesibil străinilor – autorități, presă – sau de snobism lingvistic?! (n.r.- cuvântul snob e un împrumut, conform DEX 1975, din franceză, dar s-a impus pentru că redă o situație care, altfel, în limba română, ar trebui descrisă ca „persoană care admiră și adoptă fără discernământ și cu orice preț tot ce este la modă”).
    Subscriu din tot sufletul la păstrarea vocabularului limbii române și, pentru că în finalul articolului ați redat un mic dicționar de englezisme nejustificate, plusez cu ideea ca fiecare redactor al „Argeșului” să-și încheie articolul dând câteva asemenea exemple.

    Reply
  3. 3

    George

    Bune si …”gadget”- urile… astea… Altfel n-as fi descopeit capodopera dv. dar si comentariile unor persoane avizate, ceea ce, trebuie sa recunosc sincer, nu e cazul meu…Mi-ar place ca „ghidul” sa fie cumva „interactiv”. Cred ca s-ar extinde foarte mult…Aud frecvent cum sunt inlocuite cuvinte pur romanesti cu englzisme „la moda”. Cand eram copil si venisem pentru prima data in conact cu limba franceza, ma bucuram enorm sa vad surprinderea vecinilor mai in varsta cand le povesteam eu cum se zice la usa sau fereastra in frantueste…Ceea ce se intampla acum este cu totul altceva… Stima multa si astept cu nerabdare reccidive.

    Reply

Comentează şi tu

Adresa ta de email nu va fi publicată.