Ziarul Argesul - un ziar de cursa lunga

Iată cât urmează să câştige cei din sectorul bugetar, conform proiectului grilei de salarizare unitare pentru care Guvernul îşi va asuma, pe 15 septembrie, răspunderea în Parlament. În fruntea grilei de salarizare se află preşedintele României, cu coeficientul de ierarhizare a funcţiei 12, adică un salariu brut de 7.200 de lei, calculat la actualul salariu minim brut pe economie de 600 de lei. Preşedintele este urmat îndeaproape de preşedinţii Senatului şi ai Camerei Deputaţilor şi de prim-ministru, care au un coeficient de 11,70.  Medicii primari şi profesorii de gradul I cu 40 de ani vechime au coeficienţi de salarizare cuprinşi între 4,20 şi 5,25. Pe ultimele trepte ale ierarhiei se află debutanţii din diverse domenii. Legea arată că, în 2010, vor creşte numai salariile acelor funcţionari sau militari care au un salariu mai mic de 705 lei pe lună, cât va ajunge salariul minim brut pe economie. Legea salarizării bugetarilor prevede că suma sporurilor acordate nu poate depăşi, în medie, 30% din salariile de bază, soldele la funcţia de bază sau indemnizaţiile lunare de încadrare, după caz.Cine este
mai presus de lege
Dispoziţiile legii nu se aplică Băncii Naţionale, Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private.  
Iată cât ar putea câştiga angajaţii din sectorul bugetar:
Preşedintele României - 7.200 lei
Preşedinţii Parlamentului - 7.020 lei
Vicepreşedinţi Parlament - 6.720 lei
Secretari Parlament - 6.600 lei
Lideri grupuri parlamentare - 6.120 lei
Senatori şi deputaţi - 5.940 lei
Guvern
Premier - 7.020 lei
Viceprim-ministru - 6.720 lei
Preşedintele Curţii de Conturi
- 7.020 lei
Ministru de stat - 6.600 lei
Ministru - 6.480 lei         
Secretar de stat membru
al Guvernului - 6.120 lei
Secretar de stat - 5.720 lei
Consilier prezidenţial  - 7.614 lei  
 Ambasadorul - 4.829 -5.710 lei  
Administraţii judeţene
şi locale
Preşedinte C.J.- 5.850 lei
Vicepreşedinte C.J.- 4.980 lei
Primar municipiu - 4.980 lei
Primar de oraş - 3.510 lei
Primar de comună - 3.240 lei
Consilier - 1.560-2.010 lei
Referent de specialitate
- 1.080- 1.380 lei
Consilier juridic - 1.560-2.010 lei
Referent - 720-1.080 lei
Salvator montan  - 1.269- 2.467 lei
Educaţie
Rector - 4.950-5.100 lei
Prorector - 4.800-4.980 lei
Decan - 4.710- 4.890 lei
Profesor universitar - 3.516-4.500 lei
Conferenţiar universitar
- 2.230-3.000 lei
Lector universitar - 1.560-2.190 lei
Asistent universitar - 1.410-1.950 lei
Preparator - 1.200-1.590 lei
Inspector şcolar general
- 3.750-3.900 lei
Inspector şcolar de specialitate
- 3.000-3.180 lei
Profesor gradul I - 1.380-2.550 lei
Profesor gradul II - 1.350-2.070 lei
Profesor debutant - 990-1.290 lei
Învăţător gradul I - 1.200-1.650 lei
Bibliotecar - 1.080-1.860 lei
Sănătate
Manager spital peste 400 de paturi
- 3.900-4.080 lei
Director medical - 3.690-3.870 lei
Director de îngrijiri - 2.820-3.000 lei
Medic primar - 2.550-3.360 lei
Medic rezident anul VI-VII - 1.980 lei
Medic rezident anul IV-V - 1.920 lei
Medic rezident anul I - 1.470 lei
Medic stagiar - 1.140 lei
Asistent medical principal
- 1.500-1.890 lei
Şofer autosanitară - 750-930 lei
Dentist -  916,5 - 2.150 lei
Medic veterinar - 864 -1.868 de lei
Justiţie
Preşedintele Înaltei Curţi - 7.020 lei
Preşedintele C.S.M.- 7.020 lei
Procuror general - 7.020 lei
Vicepreşedintele Înaltei Curţi
- 6.960 lei
Preşedinte de Curte de Apel - 5.400 lei
Vicepreşedinte Curte de Apel,
procuror general adjunct - 5.280 lei
Judecător Curte de Apel
- 3.870-4.410 lei
Preşedinte de Tribunal - 4.920 lei
Vicepreşedinte de Tribunal - 4.890 lei
Preşedinte de secţie - 4.860 lei
Procuror şef de birou - 4.830 lei
Preşedinte de judecătorie - 4.560 lei
Vicepreşedinte de judecătorie
- 2.700-3.390 lei
Judecători, procurori - 2.100-2.640 lei
Auditor în justiţie - 1.890-2.640 lei
Biserică
Patriarhul B.O.R.- 6.720 lei
Arhiepiscop, mitropolit B.O.R.
şi B.R.-C. -  6.060 lei
Arhiepiscop (mitropolit, episcop,
muftiu, şef rabin, preşedinte
uniune) - 5.880 lei
Episcop, episcop-vicar patriarhal
- 5.670 lei
Preot gradul I - 1.260-1.590 lei
Preot gradul II - 1.140-1.470 lei
Preot definitiv - 1.080-1.320 lei
Preot debutant - 1.050 lei
Apărare şi ordine publică
Şeful Statului Major General - 6.360 lei
Adjuncţii directorului S.R.I. - 6.120 lei
General de armată, amiral, chestor
de poliţie - 4.800-5.400 lei
General-locotenent de armată,
viceamiral de armată şi chestor-şef
de poliţie - 5.280-5.340 lei
General-maior, contraamiral, chestor
principal de poliţie - 5.100-5.160 lei
Colonel de armată, comisar-şef
poliţie - 3.180-4.200 lei
Locotenent colonel de armată
- 2.544-2.820 lei
Maior de armată, locotenent- comandor
de armată - 2.310-2.520 lei
Căpitan de armată, inspector
de poliţie - 1.830-2.220 lei
Sublocotenent de armată aspirant
- 1.500-1.530 lei
Subinspector de poliţie - 1.380 lei
Maistru militar - 1.440-1.500 lei
Agent de poliţie - 1.410-1.470 lei
Agent de poliţie debutant - 1.020 lei
Soldaţi şi gradaţi voluntar - 900- 990 lei
Premierul Emil Boc va prezenta în Parlament proiectele legilor pentru care îşi angajează răspunderea începând cu ora 10. În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu îşi va prezenta şi discursul său adresat Legislativului. Între timp, zilele acestea, încă se poartă  discuţii cu autorităţile locale pe grila salarizării unitare şi pe învăţământ, după care vor fi negocieri cu sindicatele, urmând ca proiectele să intre în dezbatere la comisiile de specialitate ale Parlamentului. Deputaţii şi senatorii pot aduce amendamente. Preşedintele P.S.D. Argeş, Constantin Nicolescu, susţine că social-democraţii mai doresc să clarifice modalitatea de descentralizare din educaţie, iar în privinţa reducerii cheltuielilor, P.S.D. are observaţii legate de măsurile care trebuie luate pentru ameliorarea efectelor crizei - considerând că, în afara  scutirii de la plata impozitului a profitului reinvestit, mai sunt şi alte variante pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. După asumarea răspunderii, timp de trei zile poate fi depusă moţiune de cenzură. Dacă moţiunea cade, proiectele trec, dacă nu, guvernul se dizolvă. În prima variantă, proiectele vor deveni legi şi vor putea fi aplicate începând cu data de 20 septembrie, cel mai probabil.
Legea aduce echitate
P.D.-L., prin vocea lui Cristian Boureanu, preşedintele organizaţiei Argeş, consideră că legea salarizării unitare “aduce echitate în sistemul de salarizare şi acest lucru înseamnă în primul rând reducerea diferenţei dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu. Este firesc aşadar ca cei care până acum aveau salarii foarte mari să fie deranjaţi de noile prevederi. Ca orice alt proiect de reformă, această lege produce şi nemulţumiri. Cu toate acestea, proiectul de lege este absolut necesar, pentru că în acest moment există 39 de legi ale salarizării în România.
De acum înainte vom avea o singură lege. Există, astăzi, un raport de 1 la 29, între cel mai mic şi cel mai mare salariu. Acesta va fi de 1 la 12, conform legii salarizării unice. Referitor la problemele ridicate de magistraţi, după ultimele discuţii cu aceştia, Guvernul condus de Emil Boc a crescut coeficienţii cu 20% tocmai pentru că recunoaşte importanţa justiţiei şi nevoia unei salarizări cât mai aproape de vârful ierarhiei salariilor. În ultima formă a legii, magistraţilor le sunt acordate şi sporul salarial de stres, de 25%, şi cel de confidenţialitate de 10%, care vor fi incluse în salariul de bază. În plus, magistraţii vor primi şi restul sporurilor din prezent, în aşa fel încât veniturile finale să fie egale cu cele din luna mai 2009”.
M. SĂRĂRESCU