7 Comentarii

  1. 1

    Goargăș

    „Monstră”
    „Mă cam risc cu această postare datorită faptului că pot fi considerat mai inferior, având în vedere cunoștiințele care (nu) le posedez deși vroiam eu însămi, ca bărbat, mai mult. Dar am decât liceul, fără servici. Îmi cer scuze!”

    Vă apreciem umorul. Şi noi şi, probabil, majoritatea celor ce ne citesc online.

    Reply
    1. 1.1

      Goargăș

      Vă mulțumesc! Aprecierile dvs. mă onorează!

      Reply
  2. 2

    Delia Dumitricā

    Intr-adevar, acesti vorbitori de limba „românā” , cocotati pe scaune ministeriale, ne-au facut de rusine. Îi recunosc aici pe aceia pentru care faceam mari compromisuri ca sa-i trec , odinioara, clasa. Sunt codasii clasei, sunt aceia care citeau silabisit pana in clasa a VIII-a, ca , dupa aceea, nu mai citeau deloc. Ce rusine! Apreciez umorul comentatorului „Goargas”, desi, situatia in sine e de plans…

    Reply
  3. 3

    Delia Dumitricā

    Erata: scuzati plasarea virgulei dupa cuvantul „desi”.

    Reply
  4. 4

    Puiu

    Și eu ma bucur pentru amândoi. Pentru dl. Goargas ca a rezistat eroic, sta bine cu nervii, și pentru doamna Delia pentru ca a reapărut. Sa nu uitam ca doamna Delia are multe cuvinte la domnia sa, dar pline de substanță. În ceea ce privește editorialul este extraordinar și am fost impresionat de ce valori s-a bucurat dl Ulmenu în facultate. Se vede!?

    Noi, cei din redacţie care am apucat să lucrăm cu dl Ulmeanu, vă putem confirma: da, se vedea în prestaţia dumnealui ce dascăli de calibru a avut şansa să aibă. Dumnealui a învăţat de la acei monştri sacri ai literaturii, noi, de la dumnealui.

    Reply
    1. 4.1

      Delia Dumitrica

      In tot acest timp adie un vant dinspre Muntenia mea; imi sopteste ceva la ureche, iar in mintea-mi obosita de contaminari lingvistice imi apare un aparat de fotografiat. Un aparat care incerca sa-mi surprinda zambetul proaspat de copil, in urma cu vreo 38 de ani . Ceva imi spune ca fotograful de atunci nu face altceva decat sa creioneze alura sociala firava a Argesului, a tarii…cu blandete, cu speranta in BINE. Dar oare aparatul care ma facea sa plang o mai fi? Acum vantul bate mai tare, suficient de tare, încât inima mea sa se ia la intrecere cu el .
      Am simtit. Stiu.

      Reply
      1. 4.1.1

        Goargăș

        Pentru fetița de acum 38 de ani:

        Din râsul alb al lui April’,
        Cireșii au furat splendoare,
        Și simt o bucurie de copil,
        Când mă cuprind, adânc, miresmi de floare….

        Reply

Comentează şi tu

Adresa ta de email nu va fi publicată.