Astăzi, „Subiect de Presă” la Antena 1 Piteşti a fost agricultura şi revitalizarea satului argeşean. Gazdele emisiunii, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, l-au invitat în platou pe Vasile Roman, şeful Direcţiei pentru Agricultură din Argeş. Inginer de profesie, Vasile Roman a punctat câteva aspecte esenţiale pentru bunul mers al lucrurilor. Vorbim despre acea agricultură care ar trebui să ateste bogăţia pământului nostru şi interesul pentru a fi performanţi într-un sat global.

Fără vână

„Avem fermieri şi gospodării ţărăneşti cu probleme specifice mediului rural: populaţia îmbătrânită şi lipsa forţei calificate de muncă. Sunt anumite ramuri care implică un volum mare de forţă de muncă (pomicultura, legumicultura – ca să dăm două exemple) şi din această pricină uneori activitatea nu poate fi performantă. Chiar şi aşa, la ora actuală avem destule ferme în Argeş care exploatează suprafeţe mari, cu un nivel bun de dotare tehnică. Aceste ferme produc în cantităţi mari, vând şi obţin profit”, a spus Vasile Roman.

Unde greşim?

„În România, dacă privim raportul export-import cantitativ, avem excedent. Din păcate, dacă privim balanţa valorică, avem deficit. Exportăm multă materie primă, însă importăm produse finite cu valoare adăugată mare”, a continuat şeful Direcţiei pentru Agricultură.

„Altfel spus, vindem grâul şi importăm paste făinoase, vindem roşii, importăm bulion. Observăm că satul dispare sub ochii noştri. Sunt oameni care nu mai pot produce fără să se asocieze. Ce facem, ne întoarcem la CAP-uri? Mai putem vorbi de ţărani? Generaţiile mai tinere consideră periorativ acest termen, poate ar trebui ca ţăranul să fie numit muncitor agricol. De cealaltă parte, sunt oameni care s-au întors din afaceri mari ca să facă afaceri de familie bazate pe agricultură” – au precizat gazdele emisiunii.

Cum ne îndreptăm?

„În ceea ce ne priveşte, suntem subordonaţi instituţional Ministerului Agriculturii şi colaborează cu agenţiile judeţene APIA şi AFIR. Implementăm politicile ministerului, cele mai importante la ora actuală fiind programul de sprijin al producătorilor de tomate în spaţii protejate (pentru a obţine tomate româneşti în extrasezon). Dacă anul trecut am avut doar patru beneficiari care s-au încadrat în cerinţe, anul acesta avem 17 potenţiali beneficiari. Este un început, programul multianual poate fi susţinut cu o asemenea creştere. Celălalt program este pentru crescători de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna – două rase tradiţionale recunoscute pentru nişte calităţi superioare pe care le are carnea. Vor urma şi alte programe, inclusiv pentru bovine. Programul de sprijin pentru crescătorii de ovine deja există şi este apreciat. Mai departe, trebuie să identificăm şi să punem pe picioare centre de prelucrare astfel încât turiştii străini care ne vizitează să nu mai cumpere haine şi suveniruri fabricate în China.”

Problemă de… estetică

„Problema terenurilor nelucrate e una de impact vizual. Cele care se văd de la autostradă sau de la drumurile mari au, în marea lor majoritate, destinaţie imobiliară. Dacă mergeţi în zona rurală, vă garantez că există deja o competiţie pentru arendarea terenurilor. În plus, există şi iniţiative legislative care descurajează nemunca. Factorul uman e cea mai mare problemă în agricultură. Repet, sunt puţini tineri care merg către şcoli agricole. Intenţia ministerului este de a revitaliza aceste şcoli. Şi agenţii economici semnalează lipsa forţei calificate de muncă. Gândiţi-vă că un tractorist care merge pe un utilaj de sute de mii de euro e vital să aibă o pregătire specializată.”

Mai bine tractorist, decât… jurnalist

Aşadar, avem sute de facultăţi de drept, niciuna de… tractorişti. E o „modă” ca toţi să urmărească finalizarea unor studii superioare. Ţinte de mentalitate şi din această pricină sectorul agricol e printre cele mai afectate, deşi un specialist în domeniu ar putea câştiga mult mai mult decât un absolvent al unei facultăţi precum litere, drept, jurnalism ş.a.m.d.

Domenii conexe

„Ca să revitalizăm satul argeşean, trebuie să dezvoltăm şi domenii care merg mână în mână cu agricultura: turismul (mai cu seamă în zonele montane pentru că avem ce arăta) – sursă de venituri complementare, infrastructura (un tânăr nu se va stabili la sat dacă nu are acces la reţele de apă, gaze, canal). Succes o să avem când bunăstarea va fi pentru întreaga comunitatea rurală, nu când avem cinci miliardari şi restul săraci lipiţi” – a conchis Vasile Roman.

La finalul emisiunii, Mihai Golescu a anunţat – ca parte a proiectului „Satul argeşean, faţă în faţă cu viitorul european” – lansarea a trei volume de proză şi eseuri, eveniment ce va avea loc vineri, 16 februarie, la Biblioteca Judeţeană Argeş.

Distribuie pe Facebook