Săptămâna aceasta, ca niciodată, am fost asaltaţi de comentarii care pe alocuri au sfidat regulile bunului-simţ. Culmea, suntem criticaţi din afară de către persoane care, chipurile, au trăit cândva pe aceste meleaguri. Acum, după ce au întors spatele, găsesc timp să analizeze ce se întâmplă la Piteşti şi în judeţ, ştiu ei cine e de vină. Replicile nu s-au lăsat aşteptate. Una dintre acestea i-a aparţinut editorialistului Gheorge Savu.

Generaţia care s-a scuturat de comunism

„Deşi nu doresc să ideologizez această luptă între generaţii, pot să vă spun că sunt mândru că aparţin «generaţiei care s-a scuturat de comunism cum se scutură raţa de apă» (Petre Ţuţea). «Generaţia ta este plină de glorie», mi-a spus Ioana Arnăuţoiu, fiica unui erou argeşean. Vorbiţi despre ruşinea de a fi piteştean! Păi, nici nu vă daţi seama câţi studenţi din Piteşti l-au urmat pe Ţuţea prin Cişmigiu în urmă cu 30 de ani. Nici nu vă daţi seama cine a facilitat întâlnirea Regelui Mihai cu Elisabeta Rizea etc. Ruşinea reeducării comuniste de la Piteşti este spălată de sacrificiul suprem al multor argeşeni, care sunt astăzi total necunoscuţi. Cel lângă care eu am copilărit a trecut pe la puşcăria comunistă Piteşti şi i-a fost zidită fereastra de la celulă pentru a nu mai privi cerul. Apoi, a mai fost o dată luat de comunişti, pentru că l-au prins cu o carte interzisă. Şi acesta a fost piteştean. Cu asemenea oameni ce facem? Vă e ruşine că lista cetăţenilor de onoare este lipsită de… onoare. Or, această listă este politică. Nu acolo trebuie să priviţi atunci când căutaţi să împărtăşiţi sentimentul de mândrie, ci spre uşa Bisericii «Sfântul Gheorghe», şi veţi vedea tineri care intră şi ies continuu. Numai acolo putem să căpătăm mândria faţă de semenii noştri, aşa cum ne învaţă şi Kafka în scrisoarea sa”.

Fiecare cu al său ideal

„Mă întrebaţi dacă absolvenţii de bacalaureat ar trebui să împartă viitorul cu mine. Nu cred că ar trebui acest lucru, pentru că generaţia mea şi-a avut idealul său, ori acum aproape că fiecare tânăr îşi are zeul său, care este identificat în contul bancar. O tânără de la psihologie, tânără care îmi urmează după 25 de ani, mi-a spus că pentru ea contează banii, nu întrebările mele stupide despre treptele terapiei. Şi această tânără este o studentă de nota 10. În sfârşit, nu trebuie să ideologizăm lupta dintre generaţii, pentru că astfel judecăm dogmatic şi devenim la fel ca aceia pe care îi respingem. Sigur, este greu să înţelegem de ce tinerii de astăzi par a avea cei mai mari duşmani pe propriii lor părinţi. Am putea spune că aceşti părinţi s-au lăsat umiliţi… Dar ei, tinerii de astăzi, nu vor fi la rândul lor judecaţi de propriii copii pentru că au fugit dintr-un loc în altul, alunecând pe un pământ ca şi cum le-ar fi fost străin? Deci, astăzi, Isaac nu mai doreşte să se sacrifice lui Abraham pe altarul viitorului. Or, generaţia mea s-a sacrificat, pentru ca tinerii de astăzi să poată fi liberi. Dar ei au înţeles libertatea aceasta în mod greşit, rezumându-se la a căuta mese mai bogate. «Domnule, mi-a spus Adrian Marino, am ajuns ca idealul nostru să fie o masă bogată.» Deci, foarte bine, tinerii să plece afară, dar copiii lor să nu ajungă să tragă cu pistoale pe străzile oraşelor străine, pe motiv că nu sunt înţeleşi de semenii lor. Deci, Piteştiul, oraşul în care eu am aterizat de vreo 10 ani, poate fi scos la lumină nu de mine, pentru că eu am avut o altă misiune, aceea de a mă scutura de comunism, ci de tinerii actuali, nu prin fugă, ci prin implicare cinstită şi valoroasă în viaţa acestei comunităţi, chiar dacă acest lucru înseamnă să te sacrifici”.

A consemnat George OLTEANU

Distribuie pe Facebook