* O ambulanţă la 10.000 de argeşeni

* Parcul auto este învechit

Săptămâna trecută, un pacient al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piteşti a fost trimis acasă după ce i s-a explicat că nu poate fi operat, deocamdată, transportul la domiciliu urmând să se efectueze cu o salvare solicitată chiar de medicul care a decis amânarea intervenţiei chirurgicale. În ciuda faptului că Serviciul Judeţean de Ambulanţă se află la o aruncătură de băţ de cea mai mare unitate spitalicească din Argeş, bolnavul şi o rudă care-l însoţea au stat mai bine de două ore şi jumătate cu ochii pe ceas până când a sosit, în sfârşit, salvarea cerută de un cadru medical prin 112.

Întâmplarea s-a petrecut joia trecută. În timp ce aştepta salvarea pe holurile spitalului, rubedenia pacientului externat a sunat nemulţumită redacţia „Argeşul” ca să-şi verse oful: „Medicul a solicitat o salvare la ora 18 ca să-l ducă acasă pe bolnav, dar ambulanţa nu a sosit nici până în acest moment (n.n., ora 20.30) la spital”. Chiar dacă ambulanţa a sosit la puţin timp după acest apel, l-am întrebat pe dr. Marian Hiru, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă, cum justifică această aşteptare/întârziere.

„Resursele noastre sunt limitate. Există priorităţi la Urgenţe. Salvarea nu e… taximetru. Viaţa bolnavului nu a fost pusă în primejdie nicio secundă, fiindcă se afla într-o unitate medicală, nu era în stradă, deci s-a bucurat de atenţia cuvenită din partea doctorilor. Echipajele din tura unu, care-şi încep activitatea foarte devreme, la orele 4-5 ale dimineţii, şi-au încheiat programul la ora 18. În cazul de faţă, a primit misiunea o ambulanţă pentru transportul pacientului la domiciliu de tip B cu asistent medical însoţitor de la staţia din Costeşti, aceasta fiind prima maşină disponibilă la ora 20, când a început şi tura de noapte. Ţinând cont de distanţa între localităţi, ambulanţa a ajuns la Spitalul Judeţean în circa o jumătate de oră”, a explicat dr. Marian Hiru.

Dr. Marian Hiru susţine că non-urgenţele, adică solicitările înregistrate care nu se justifică, produc o mare risipă de bani publici. „Mă întristează atitudinea acelor oameni care cer ambulanţa pentru a aduce la spital un ins care s-a îmbătat sau o persoană pe care-l chinuie de patru zile o nevralgie dentară… Eu i-aş ruga pe aceşti oameni să se pună în pielea pacienţilor care au nevoie urgentă de o ambulanţă fiindcă au suferit un accident cerebral vascular sau un infarct miocardic… Mai mult de jumătate dintre solicitări nu se justifică, iar risipa de resurse este foarte mare: 3.500.000 km parcuşi într-un an şi un milion de euro pe an cheltuiţi pentru reparaţii şi piese uzate”, a tras un semnal de alarmă şeful Ambulanţei.

Marian Hiru

61 de ambulanţe pentru un judeţ

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş duce lipsă de autosanitare şi se confruntă, în continuare, cu deficit de personal. Parcul auto de care dispune este învechit. Insuficiente ca număr, ambulanţele sunt mari consumatoare de resurse financiare, fiindcă întreţinerea lor şi reparaţiile costă foarte mult. Staţia de la Piteşti şi cele opt substaţii de la Câmpulung, Curtea de Argeş, Mioveni, Topoloveni, Costeşti, Mozăceni, Rucăr şi Domneşti însumează 61 de maşini de toate tipurile. La nivelul judeţului, ambulanţele pentru transportul pacienţilor (folosite pentru externări, pentru pacienţii care merg la dializă, pentru consultaţii interspitaliceşti etc.) pot fi numărate pe degetele de la o mână (4-5 pe tură).

Distribuie pe Facebook