Am bunul obicei ca la fiecare început de an să trec pe la părinţi şi să le aduc tot ceea ce au mai mare nevoie. Anul acesta au avut nevoie de medicamente. Tatăl meu are minţile răvăşite. Este primul an când câteva zile le petrec alături de tata fără ca el să-şi mai dea sema de acest lucru. Pe lângă ceea ce-mi spune mama să le procur, îmi place să le fac şi mici bucurii, cumpărându-le şi alte bunuri pe care cred că şi le doresc. Dar când m-am scotocit prin buzunare, am văzut că nu am bani să le cumpăr ceva mai consistent. Cu nădejde în suflet, m-am îndreptat totuşi spre piaţa oraşului. Nu le-am acordat niciodată banilor o atenţie prea mare, dar, pe drum, mi-am dat seama cât sunt ei de necesari în momentele importante ale vieţii. Este cunoscută zicala românească „Strânge bani albi pentru zile negre”. Luând aminte, poate, la această zicală, omul munceşte o viaţă şi îşi pune deoparte o sumă de bani pentru ca ea să fie restituită mai târziu, la bătrâneţe, sub formă de pensie. Prin comportamentul acesta, aşadar, avem o dovadă de civilizaţie. El pune bani albi pentru zile negre, iar statul întotdeauna l-a încurajat şi i-a protejat această dorinţă. Dar, azi, acelaşi stat îşi bate joc de vârstnici, spunându-le că le-a crescut pensia, le-a crescut punctul de pensie, dar bieţii oameni au, în realitate, bani mai puţini în buzunar. 50% din populaţia ţării a atins pragul de sărăcie. Deci, coşul zilnic e gol sau aproape gol pentru o parte din populaţia ţării, cea mai vulnerabilă. Şi mă gândesc la bătrâni, tineri, bolnavi.
Mergând spre piaţă, aşadar, am văzut în colţul străzii un stand plin cu tot felul de cărţi despre istorie, filozofie, medicină, sociologie, psihologie, poveşti cu iz moralizator, satirice, deşucheate şi pornografice. Şi, alături de ele, am văzut ziarul „Argeşul”. Era o ediţie de la sfârşitul anului. Am cumpărat ziarul şi am citit declaraţia lui Nicolae Văcăroiu, cu ocazia primirii unui premiu de excelenţă din partea acestui ziar. Fostul prim-ministru a spus că salvarea stă în capitalul autohton. Faptul că şi capitalul străin e important nu este infirmat de nimeni, dar capitalul autohton ne poate scoate din sărăcie. Şi fostul preşedinte al Curţii de Conturi a vorbit despre procentul de 50% din populaţie care trăieşte la limita sărăciei. Cam aceasta este situaţia noastră reală, în ciuda faptului că ne lăudăm cu cel mai mare ritm de dezvoltare economică din Uniunea Europeană. El a ajuns la 8%, dar aportul acestei creşteri la eradicarea sărăciei abia ajunge la un sfert, a mai declarat Nicolae Văcăroiu, fără să ne spună unde se duce restul procentelor. Toate acestea şi multe altele mai puţin ştiute de mine i-au cam făcut pe bătrânii noştri să piardă bucuria de a trăi. Printre nelegiuirile guvernanţilor se află şi uciderea speranţei de viaţă a vârstnicilor.
Dar să revin la gânduri mai bune şi să spun ceea ce ştie fiecare român: faptul că nu e casă de om bun care să nu aibă la răscrucea dintre ani o masă plină de bucate. Şi mulţi sunt cei care cunosc două obiceiuri româneşti prilejuite de Anul Nou: cel al fetelor care aruncă o bucată de cositor în găleata cu apă pentru a afla chipul iubitului ce va să vină; şi cel în care omul face reflecţii despre trecut, spre a se orienta în privinţa viitorului.
Prin urmare, fac şi eu reflecţii în aceste zile, dar nu pot să ajung uşor la rezultate mulţumitoare şi mă văd constrâns a persista şi de aici înainte pe calea nesigură a întâmplării, până ce vremurile vor aduce ceea ce sperăm mereu la începutul fiecărui an: sănătate, siguranţa zilei de mâine, bunăstare pentru toţi românii. Dar ceea ce cred că este cu adevărat important într-un astfel de moment este să ne gândim cât şi cui i-am făcut rău în anul în care urmează „să se petreacă”. Şi m-am întrebat dacă noi nu preţuim mai mult prin răul pe care nu l-am făcut, decât prin binele pe care îl puteam face. La fel, bunii şi străbunii noştri spuneau că îţi vei petrece anul bine numai atunci când prima zi a Anului Nou nu o vei da pe băutură, ci când, în prima zi, ca şi în cea de pe urmă, în fiecare zi, vei face lucruri plăcute lui Dumnezeu. Şi totuşi, după bunul obicei al pământului, să sperăm că anul 2018 va fi mai bun decât cel care abia s-a petrecut. La mulţi ani!
9 Comentarii
Gogu
Pai unde sa fie celelalte procente din dezvoltarea economica? Le fura politicienii! Este atât de evident
Daniel
Frumoase ganduri, dar si fapte la fel de frumoase!
VIOREL
Pentru unii parinti ,bucuria cea mai mare este sa-si vada copiii aproape,mai ales de sarbatori,dar sunt si altii care nu vor sa stie nimic despre ei.
Politicienii ne fac sa ne gandim toata viata la pensie,dar se stie ca numai 20 -30 % ajung sa si o primeasca.Ne lasam in put cu sfoara unuia ca Dragnea, care vrea sa impoziteze si putinul care il au parintii prin curte…
La multi ani ,si la anu mai multi bani !
Ana
Nu e niciun politician de Doamne ajuta. Si când te gândești ca noi le dam puterea. Dragnea a mai făcut cate ceva.
Ilie
Cu parlamentari ca înfometatul de alde mitralieră nu are cum să ne fie bine niciodată.
Asta am semănat, asta am cules.
Chiar dacă nu am semănat noi, au semănat ei (politicienii) şi pentru noi.
Semănătura lor a dat roade înfloritoare după lovitura de stat din 89: mare parte din munca noastră a ajuns în buzunarele lor.
Vorba politicienilor cui nu- i place să plece.
Tilica
Gândul politicianului pentru anul care vine:
Nu- putem noi (proştii) muncii pe cât pot ei (politicienii) fura
Dora
Ma tot întreb de ce asigurările la mașini cu capacitate mai mare au prețul mai mic, iar cele cu capacitate mai mica au prețul mai mare. Oare cine are mașină cu capacitate mare? Ghiciți? Pai politicianul. La asta se gândește politicianul. Acum a mai scos o găselniță, mașinile mai vechi de 12 ani trebuie sa facă inspecția in fiecare an. Cine oare se umple din nou de bani? Ghiciți. Acestea sunt gândurile pentru noul an!
ION
Lui „mitralieră” de la Parlament i- a dispărut (de treaz ce era a uitat unde a parcat ) în urmă cu 3- 4 săptămâni maşina de o sută de mii de euro.
Săracu nu a făcut infart de supărare, deoarece oricum ştia că banii respectivi nu sunt munciţi.
Acum, după ce autorităţile au descoperit unde şi- a lăsat omul maşina, este normal să vrea şi o micşorare de impozit.
Bineânţeles că s- a gândit şi la o micşorare a taxei de poluare.
Păi, un blidat de genul acela consumă 12-15 litri / 100 km, poluând mai mult decât o dacie 1300 non-euro pe care un pârlit de român o scoate la plimbare o dată la 2 ani.
De asemnea şi asigurarea trebuie să fie mai mică pentru posesorul de blindat, că doar în caz de accident face praf 5- 10 persoane şi distruge în totalitate 4- 5 masini normale.
Este normal să fie aşa, prostul întodeauna plăteşte, doar politicianul este stăpânul nostru.
marin
M-a impresionat atitudinea dvs față de părinți! E un îndemn subtil pentru cei care mai au părinți pe pământ, nu în cer! vorba aceea: ,,Cum îți cinstești părinții, așa te vor cinsti copiii!” V-au crescut frumos, sănătos, ați avut o mamă adevărată, care v-a fost permanent alături! v-a privit din privit din pragul casei cum plecați la școală și v-a așteptat cu sufletul la gură să vă întoarceți și să ajungeți ,,om mare”. Cred că e o mare durere să îl vedeți pe părintele dvs în stadiul în care nu vă mai recunoaște! mare durere! de la vremea când v-a așezat ghiozdanul în spate, v-a învățat să faceți primul ,,ochi” la șiret până la vremea când din puținii bani vă străduiți să faceți dulci bucurii părinților, e o ,,cale bătută” atât prin școli înalte, cât și printre oameni de omenie (mai ales!). Ați cules nectarul de peste tot: din flori și din bălării. Dea Domnul să fiți sănătos – în vâltoarea asta dureroasă – ca să fiți ,,stâlpul” casei acum, când trăiți experiența părintelui care a dat în mintea copiilor.