Ieri, „Argeşul„ a sunat deşteptarea, creând o emulaţie între argeşenii care au varii implicaţii în susţinerea actului cultural. Ziarul nostru a organizat cu concursul autorităţilor locale şi judeţene o dezbatere-eveniment cu bătaie lungă. „Încotro cultura argeşeană?” – la această întrebare au răspuns… şefii de idei. Peste 20 la număr. În… ring au intrat cei care trudesc pe ogorul culturii argeşene, cei care au în mână pâinea şi cuţitul, adică banul public şi trei reprezentanţi ai mediului de afaceri. Prima rundă a fost cu directe, contre, parările, bătăi prieteneşti pe umăr… Fiindcă s-au spus adevăruri care dor: Activitatea culturală s-a prăbuşit odată cu criza economică. * Instituţiile de cultură trebuie să fie… desprăfuite de manifestările de tip „Cântarea României”. * Sediile trebuie renovate. Nu ştim să valorizăm aşa cum trebuie punctele de interes (culturale, turistice etc.).

Arbitrate de seniorul presei argeşene, directorul ziarului nostru, Mihai Golescu, discuţiile libere au avut loc în localul din curtea redacţiei, la o gură de cafea. Una dintre concluziile dezbaterii este că Argeşul are nevoie de o strategie culturală pe termen lung… În ceea ce urmează vă prezentăm câteva din ideile conturate de participanţi.

Nevoia de modele

Mihai Golescu, directorul ziarului „Argeşul”: „În această sală am reunit oameni care chiar au ceva de spus în ceea ce priveşte cultura argeşeană, viitorul ei. Apreciez că am găsit deschidere la toate forurile, de la preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, la primarul Cornel Ionică şi viceprimarul Laurenţiu Zidaru, până la directori de instituţii şi alţi oameni implicaţi în actul de cultură. În opinia mea, înainte de a fi şefi de instituţii, toţi cei de aici sunt şefi de idei. Pentru că avem nevoie de idei, de iniţiative, de soluţii care să sprijine activitatea culturală. În acest context se nasc câteva întrebări: ce putem face pentru cultură, încotro se îndreaptă ea, de ce resurse are nevoie, dar mai ales ce modele promovăm în cultură? Apoi, cum protejăm patrimoniul cultural pentru a nu se degrada? Cum trebuie să se implice factorii decidenţi şi noi toţi pentru ca în cele din urmă şi Piteştiul să devină capitală europeană culturală? Intenţia de bază a întâlnirii de azi (ieri – n.n.) este ca din discuţii să se nască idei, pe care să le colectăm, să le urmărim şi să le materializăm”.

Lipseşte strategia

Octavian Mihail Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene: „Dincolo de faptul că sunt onorat să particip la această dezbatere, aşa cum spunea şi dl Golescu, trebuie să colectăm idei în sprijinul actului cultural. Altminteri, putem discuta săptămâni întregi, fără a pune în operă ceva. În opinia mea, Piteştiul şi Argeşul au nevoie de o strategie de dezvoltare a culturii pe termen lung. Aşa vom putea şti ce dorim să facem până la urmă, încotro ne îndreptăm. La fel, este necesară o diagnoză a publicului consumator de cultură, pentru a şti ce anume doreşte să i se ofere. În altă ordine de idei, fiecare dintre noi dorim mai mult. Avem şi oameni, avem şi fonduri, dar trebuie acordată atenţie maximă modului de cheltuire, oportunităţilor şi necesităţilor, precum şi atragerii oamenilor de afaceri alături de cultură. Pentru a avea emulaţie, se impune chemare la aceeaşi masă a profesioniştilor din cultură, muzicieni, pictori, actori, literaţi. Nu aş vrea să plecăm de la această întâlnire fără să coagulăm acţiunile pe care dorim să le dezvoltăm, să le comunicăm celor care apelează la serviciile culturale ceea ce ne dorim. Noi am reuşit să introducem programul Biblionet la 70 dintre cele 90 de biblioteci publice existente în judeţ – asta înseamnă 16 milioane de dolari – dar nu ştim câţi cetăţeni au acces la internet”.

O realizare deosebită

Jean Dumitraşcu, directorul Filarmonicii Piteşti: „Filarmonica piteşteană este o realizare deosebită şi pentru municipiu, şi pentru toţi ceilalţi argeşeni iubitori ai muzicii clasice. Să ştiţi că noi aplicăm strategia de dezvoltare durabilă a Piteştiului, am primit şi primim sprijinul permanent al administraţiei locale. După nouă ani de chin, cât am fost chiriaşi la Casa Sindicatelor, când spectacolele erau perturbate de alte activităţi care se desfăşurau în spatele scenei, acum avem, prin grija Primăriei şi a primarului, o casă nouă, a noastră, în cadrul Centrului Multifuncţional. Toată activitatea noastră este axată pe performanţă. Spre deosebire de anii anteriori, acum dispunem de un buget mai mare cu 60%, ceea ce spune totul despre modul în care municipalitatea se implică în viaţa culturală a oraşului, inclusiv prin subvenţionarea preţului biletelor, context în care şi activitatea noastră se dublează”.

Ruptură în dialogul instituţional

Magda Grigore, poetă: „Eu consider că, din punct de vedere al culturii, funcţionăm pe un principiu greşit, în sensul că am sesizat o fractură în comunicarea dintre instituţii. Cultură fără dialog şi solidaritate instituţională nu se poate. La acest moment, instituţiile culturale oferă prea puţin în raport cu aşteptările, lipsesc proiecte cu profil academic. Piteştiul trebuie să fie principalul motor cultural în judeţ, aşa încât actul cultural să pătrundă cât mai profund şi în mediul rural. Prin reverberaţie. De asemenea, într-un studiu pe care l-am efectuat, am constatat că din instituţii lipseşte noţiunea de PR profesionist, care să monitorizeze performanţa actului cultural, aşa încât informaţia să ajungă la toţi consumatorii de cultură argeşeni”.

Păşim pe istorie

Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean: „Aş dori să încep prin a-l felicita pe dl Golescu pentru iniţiativa de a aduce atâţia factori care activează în domeniul culturii la aceeaşi masă. Muzeul are în administrare obiective istorice şi culturale de mare importanţă, unele, precum Cetatea Poenari, singura ctitorie a lui Vlad Ţepeş, sau castrul roman Jidova, singurul castru fortificat de piatră de pe Limes Transalutanus, unice în ţară. Pentru acesta din urmă depunem diligenţe pentru a fi inclus pe lista obiectivelor UNESCO. Referitor la Piteşti, reşedinţă voievodală temporală, păşim pe istorie (…) drept urmare, devotamentul, profesionalismul şi pasiunea trebuie să primeze în orice activitate culturală. Sigur, cultura depinde de bugetele locale, dar ar trebui să ne preocupăm de atragerea de fonduri guvernamentale şi europene pentru a putea susţine şantiere arheologice ori restaurări de obiective arhitectonice, multe dintre ele fiind adevărate bijuterii cu valoare naţională şi nu numai, care trebuie puse în valoare. Din acest punct de vedere ar trebui elaborată o strategie cu obiective clare pe un termen de minimum 10 ani. Cultura, tradiţiile, sportul sunt cei mai buni ambasadori ai oricărei naţiuni şi constituie pilonii de bază ai educaţiei. Noi avem 2.000 de copii care, însoţiţi de cadre didactice, ţin cursuri la muzeu, fac expoziţii, participă la observaţii astronomice etc. Cultura are nevoie de o strategie în jurul căreia să ne adunăm, să ne coagulăm eforturile de a găsi idei şi soluţii noi prin care să atragem mai ales tineretul către cultura adevărată, palpabilă”.

Strategie cu patru axe

Sorin Mazilescu, managerul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale: „Am depus la Consiliul Judeţean Argeş o strategie cu privire la rolul şi funcţionalitatea instituţiilor de cultură din judeţ, cu patru axe şi 21 de măsuri. Prima axă, «Argeşul creativ», încurajează zona experimentală şi abordarea interdisciplinară; în acelaşi timp, îi stimulează pe operatorii culturali să dezvolte proiecte relevante în planurile local, regional şi internaţional.

A doua axă, «Argeşul implicat», vorbeşte despre un judeţ în care solidaritatea şi diversitatea culturală coexistă, a cărei identitate se defineşte continuu şi se ancorează în profilul multicultural argeşean, în diversitatea lingvistică şi confesională prezentă.

În a treia axă, «Argeşul conectat», judeţul este racordat la mişcările artistice contemporane din ţară şi străinătate; organizaţiile culturale sunt conectate la evenimente relevante de profil, fiind implicate în schimburi de experienţă, parteneriate şi reţele regionale/internaţionale; judeţul nostru este atractiv pentru turişti din mai multe puncte de vedere: cultural, monahal etc.

În fine, a patra axă, «Argeşul responsabil», face trimitere la un judeţ în care patrimoniul construit şi natural este protejat, în care spaţiul public este de calitate, oferind astfel un cadru favorabil cetăţenilor prin oferta culturală şi artistică prezentată în centrele oraşelor şi municipiilor, în cartiere, precum şi în localităţile rurale argeşene.”

„Nu avem un public tânăr!”

Poeta Denisa Popescu: „Suntem ca nişte vulturi bătrâni care trăiesc din trecut… Media de vârstă a publicului consumator de cultură este de 70 de ani. Nu avem un public tânăr! Parteneriatele noastre cu şcoala sunt ca o… iubire adolescentină. Hai să încheiem parteneriate viabile, să avem o bibliotecă vie! Dacă i-am cointeresa pe copii, atunci ei n-ar mai veni cu… arcanul la manifestările culturale şi n-ar mai pleca după nicio jumătate de oră de la începerea evenimentului…”

Promovarea dramaturgiei

Matei Varodi, regizor la Teatrul „Al. Davila” Piteşti: „Ideea este că nu trebuie să coborâm valoarea culturală către nivelul cel mai de jos. Publicul nu va găsi singur calea către elite. Îl putem ajuta să se ridice, promovând dramaturgia de calitate, în mod special pe cea românească. Nu trebuie să căutăm tristeţile altora când le avem la îndemână pe ale noastre. Se poate face teatru de calitate şi la Piteşti.”

Un festival de anvergură

Bogdan Cioabă, regizor la Teatrul „Al. Davila” Piteşti: „Nouă ne lipseşte o strategie, o idee în jurul căreia să ne adunăm. De exemplu, festivalul de teatru de la Sibiu aduce la buget fonduri de peste 13 milioane euro. Să facem şi noi lucruri asemănătoare. Eventual, să unim toate festivalurile noastre – cele de teatru, de fanfare, de poezie etc. – ca să avem şi noi, Argeşul, un festival de anvergură care să devină o marcă a judeţului, un brand.”

Pilde din istorie

Augustin Doman, redactor-şef al revistei „Argeş”: „Istoria este parşivă; uneori ne dă în cap de nu ne vedem… La sfârşitul războiului, când pregătea bugetul, Churchill a dat o sumă mare pentru cultură. Când unii miniştri i-au sărit în cap, acesta le-a replicat: «Atunci de ce am mai făcut războiul?» Un alt exemplu pilduitor: la un an de la război, Charles de Gaulle a investit tot în cultură, alocând bani pentru refacerea muzeelor etc. Noi trăim cu ideea că se poate şi fără cultură, fiindcă mai întâi trebuie făcute autostrăzi, parcuri etc. Adevărat. Dar dacă o lăsăm în urmă, an de an, o să descoperim că nu mai avem… cultură. Dacă ne uităm la Piteşti observăm că, în ultimii 25 de ani, s-au schimbat foarte multe lucruri în cultură. În anii ’91-’92 era un vid în cultură, acum sunt fel de fel de idei. Dintre cele 120 de reviste din ţară pe care le am la birou vă pot spune că Revista «Argeş» se clasează la nivel naţional în primele cinci-şase în ceea ce priveşte conţinutul şi se numără printre cele 15 care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România.”

„Suntem deschişi către cultură”

Gheorghe Badea, antreprenor: „Avem un mare handicap, în sensul că nu ştim să exploatăm aşa cum trebuie punctele de interes. Avem lacuri, dar nu vezi o ambarcaţiune. Avem munţi, dar nu avem drumuri ca să ajungem la ei. Avem un baraj care a ajuns o ruşine din cauza asta. La Piteşti, avem o Casă de Cultură pe care nu suntem în stare să o valorificăm. N-am făcut nimic să înlăturăm Bingo, poker şi alte minuni! Noi, oamenii de afaceri, avem toată deschiderea să punem în valoare obiectivele judeţului – trebuie să fim şi lăsaţi să o facem. Altfel, după cum am mai spus, într-un mediu ostil e greu să mişti lucrurile în direcţia potrivită. Chiar şi aşa, întreprindem acţiuni prin care sprijinim turismul şi cultura. De pildă, împreună cu familia Ilfoveanu am pus bazele unei fundaţii culturale şi organizăm expoziţii de pictură pe care vrem să le introducem în circuitul naţional. Sunt multe lucruri de făcut, însă trebuie ca politicul şi administrativul să se trezească!”

Piteştiul cultural – un deziderat

George Caval, preşedinte CCIA Argeş: „În calitate de reprezentant al comunităţii de afaceri, am întreprins mai multe acţiuni care au ţintit către sfera culturală a Piteştiului. La sediul nostru am avut recent o lansare de carte (împreună cu Marin Ioniţă), am vorbit şi cu Augustin Lucici pentru organizarea unui vernisaj. Suntem deschişi către orice acţiune care contribuie la introducerea Piteştiului în circuitul cultural naţional, căci avem nevoie de aşa ceva. Noi punem la dispoziţie toate sălile Camerei de Comerţ. Dincolo de sediul nostru, ne implicăm şi în organizarea de evenimente precum concursul «Mihail Jora» sau concerte la Filarmonica Piteşti. Când sunt invitaţi la asemenea manifestări, oamenii de afaceri pot fi sensibilizaţi şi nu de puţine ori într-o asemenea manieră au decis să investească şi să sprijine cultura judeţului”.

Cultura, la pământ

Gheorghe Frangulea, publicist, colaborator al ziarului „Argeşul”: „Remarc faptul că la această întâlnire au venit oameni cu preocupări importante, oameni care vor un Piteşti pe harta culturală a ţării noastre. În ceea ce mă priveşte, când m-am mutat la Piteşti, în 1994, am făcut-o pentru Dobrin, pentru teatru, bazin şi efervescenţa culturală a oraşului. Am descoperit că avem foarte multe personalităţi faţă de alte judeţe. Din păcate, odată cu criza economică s-a prăbuşit şi activitatea culturală. Astăzi, în loc de cultură găseşti activităţi cu iz politic. Din acest motiv, nu mai ştie nimeni ce este Piteştiul. Nu reuşim să ne remarcăm, iar oamenii se întreabă ce mai pot vizita, ce mai pot face când vin la Piteşti. E nevoie, aşadar, de o revigorare şi o promovare a valorilor. Anumite personalităţi au ajuns să fie mai bine cunoscute de către cei din afară decât de cei de prin partea locului, or asta ar trebui să ne pună pe gânduri”.

Tinerii şi cultura

Marcello Battaglia, om de afaceri, gazda noastră de ieri: „Eu mă întreb: vor tinerii din Piteşti cultură? Observ că foarte mulţi aruncă banii în cluburi de manele, nu la teatru sau la alte evenimente culturale. Pe aceştia nu prea mai ai cum să-i întorci cu faţa către cultură. Ceea ce putem face este să-i educăm pe cei mici ducându-i la expoziţii, la concerte, la concursuri de muzică ş.a.m.d. Şcolile trebuie să se implice mai mult în acest sens, însă lucrurile sunt mai complicate decât atât. Aproape orice copil îi are drept model pe părinţi, prin urmare dacă părinţii sunt adepţii manelelor este greu de crezut că cei mici vor asculta muzică clasică…”

8,8 milioane euro

Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean: „Consiliul Judeţean Argeş investeşte în cultură în acest an 8,8 milioane euro. Este o sumă importantă. Suntem aici, la această dezbatere, pentru a uni energiile, pentru a le coagula, pentru a afla soluţii, pentru a face ceva. Dar trebuie să fim conştienţi că, pentru a face cultură şi a aprecia actul cultural, trebuie să fii educat. Problema este: ce dorim să facem? Unde mergem? Care sunt ţintele noastre?”

Venituri mici

Simona Brătulescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş: „În acest an am reuşit să alocăm 10,4% pentru cultură. Proiectele începute nu vor fi uitate şi nici întrerupte, ba chiar vom începe unele noi. Altele vor fi actualizate. În curând vom prezenta noi instituţii, avem în lucru o reorganizare. Vor fi mai bine organizate instituţiile de cultură, dar şi corurile, fanfara, ansamblurile pe care le finanţăm. Toate vor avea buget satisfăcător. Din păcate, deşi alocăm multe fonduri, aceste instituţii nu reuşesc să obţină venituri proprii decât în procent foarte mic”.

Buget mare

Cornel Ionică, primar al Piteştiului: „Noi am primit fel de propuneri pe care le-am analizat, iar unora le-am dat curs. Avem un buget mare pentru cultură în acest an, vorbim de peste 1.000 miliarde lei vechi pentru cultură, sport, tineret, subvenţii… Nu e puţin lucru să ai Filarmonică. Vom face o sală polivalentă care va găzdui nu doar competiţii sportive, ci şi evenimente culturale. Facem totul în limita posibilităţilor, dar mereu am sprijinit actul cultural. Avem reviste pe care le finanţăm – cum este revista «Argeş» care nu va dispărea. Eforturile sunt consistente”.

Dimensiunea ştiinţifică a „Simfoniei”

Laurenţiu Zidaru, viceprimar la Piteşti: „Urmează în curând Simfonia Lalelelor. Pe lângă latura comercială şi expoziţională, manifestarea are şi un puternic caracter ştiinţific; va avea loc un eveniment academic în acest sens. Am implicat şcolile şi liceele, pentru că educaţia trebuie să plece de aici, în primul rând. Ne preocupă aspectele culturale în cea mai mare măsură”.

Marketing cultural

Dan Hodoş, consilier al primarului Ionică: „Eu provin din mediul privat şi ştiu că anumite reguli se aplică în cultură – apropo, sunt un mare consumator de cultură şi ştiu despre ce vorbesc. Îmi doresc să aplicăm şi în cultură principii de marketing, pentru că, până la urmă, cetăţeanul este un consumator de evenimente. Publicul este în continuă schimbare şi trebuie să ne adaptăm. Este nevoie de o resegmentare a publicului şi de reorientare a instituţiilor de cultură. De asemenea, alte oraşe vând produse culturale şi obţin venituri bune, iar noi trebuie să fim conştienţi că un produs bine ambalat se vinde mai bine. Trebuie să asigurăm diversitate”.

Claudiu DIŢA, Mirela NEAGOE, Val. NICOLAU, George OLTEANU,

Foto: Alexandru OPREA

Distribuie pe Facebook