Biserică nouă ridicată în cartierul Găvana

Este de notorietate că, până nu demult, Biserica era instituţia în care românii aveau cea mai mare încredere. Între timp însă lucrurile s-au cam schimbat. Motivul? Unii ierarhi sunt suspectaţi de lăcomie şi de faptul că investesc în ziduri, nu în suflete, dar şi pentru desele scandaluri iscate în sânul bisericii.

Pe locul al şaptelea

Potrivit Institutului Naţional de Statistică şi Secretariatului de Stat pentru Culte, în România sunt aproape 18.430 de lăcaşuri de cult şi doar 4.000 şi ceva unităţi de învăţământ. Ca să nu mai vorbim despre spitale, care sunt puţin peste 400. Numai în ultimii 20 ani, la nivel naţional s-a ridicat, cu deosebire în mediul urban, un număr impresionant de biserici.

Conform statisticilor, cu 725 de asemenea edificii Argeşul se situează pe cea de a şaptea poziţie în clasamentul naţional ca număr de lăcaşuri de cult după Cluj (977 de biserici), Arad (820), Bihor şi Hunedoara (792), Bacău (778), Suceava (752) şi Iaşi (728). Aşa se face că, spre exemplu, în majoritatea cartierelor din Piteşti sunt cel mult două şcoli, în timp ce bisericile sunt şi de două ori mai multe.

Trecere în revistă

Trivale, cel mai mare cartier al municipiului, are doar două şcoli, dar numai în ultimii 10 ani aici au fost construite de la temelie patru biserici care se alătură celui de-al cincilea lăcaş, Schitul Trivale. În Găvana funcţionează două şcoli şi un liceu, dar şi patru biserici impunătoare, una dintre ele ridicată chiar în curtea Spitalului Judeţean. În total, la Piteşti funcţionează 17 biserici la circa 160.640 de locuitori.

La Costeşti sunt 11 biserici şi doar cinci unităţi de învăţământ (două licee şi trei şcoli). Până şi cea mai săracă localitate argeşeană, comuna Uda, are şi ea nouă biserici la doar 2.102 locuitori. O situaţie similară este şi la Vedea, unde sunt 11 biserici la o populaţie de aproape 3.950 de locuitori.  Urmează comuna Cuca, cu opt biserici la 2.054 de locuitori, ceea ce înseamnă o biserică pentru 250 de locuitori, în vreme ce la Mioveni, oraş cu peste 40.000 de persoane, avem doar opt lăcaşuri de cult. Apoi, la Cocu găsim opt biserici pentru 2.337 locuitori, la Suseni tot opt biserici la 3.400 de locuitori, la Stolnici de asemenea opt biserici la 3.233 de locuitori, la Muşăteşti tot opt lăcaşuri de cult la 3.797 de locuitori, la Lunca Corbului sunt opt biserici pentru 3.494 de locuitori, iar la Bârla există 11 biserici la 5.000 de locuitori. Un număr mare de biserici, mai exact nouă, întâlnim şi la Leordeni (5.861 locuitori), dar şi în Călineşti, unde sunt 13 biserici la circa 10.300 de locuitori. În ceea ce priveşte oraşele, Câmpulungul are 16 biserici la 30.000 de locuitori, Ştefăneştiul nouă la o populaţie de 13.000 de suflete. Am făcut doar o trecere în revistă a lăcaşelor de cult din Argeş, pentru că, aşa cum am precizat, numărul lor este de 725 şi ne-ar fi trebuit cel puţin o pagină de ziar pentru a le înşira pe toate.

Venituri

În altă ordine de idei, tot din statistici aflăm că, deşi România are cele mai multe biserici ortodoxe din UE, comparativ cu celelalte culte religioase, raportat la numărul de credincioşi, numărul lor este totuşi mic, adică avem o singură biserică ortodoxă la 1.055 de credincioşi. În altă ordine de idei, BOR se află în topul celor mai profitabile instituţii din ţară, arhiepiscopiile şi mitropoliile deţinând de la clădiri, terenuri, păduri, agenţii de turism, balsatiere până la trusturi de presă. Totodată, pe lângă subvenţiile consistente alocate de Guvern şi de autorităţile locale, Biserica are propriile surse, consistente chiar, de venit. Contribuţii de la enoriaşi, sponsorizări, produse sub însemnul bisericii, taxe din evenimente ori fabricarea şi comercializarea de lumânări, obiecte de cult, cărţi religioase, calendare şi icoane asupra cărora BOR deţine monopolul sunt doar câteva dintre activităţile aducătoare de bani care scapă de fiscalizare. După cum v-am relatat, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului se află în topul celor mai profitabile din ţară cu un plus de aproximativ 650.000 euro.

Ajutoare

La fel de adevărat este că Biserica e implicată în o multitudine de activităţi caritabile. Numai în Argeş, spre exemplu, reprezentanţii clerului acordă ajutoare consistente căminelor de bătrâni, familiilor cu venituri modeste sau fără venit, persoanelor singure, centrelor de plasament sau de ocrotire a minorilor etc. Anual, copii din familii defavorizate sunt trimişi în tabere organizate de Arhiepiscopie, primesc pachete cu alimente, haine şi încălţăminte. Chiar în aceste zile, prin purtarea de grijă şi binecuvântarea ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, mii de elevi săraci au primit ghiozdane şi rechizite, iar acţiunea, generic denumită „Ghiozdanul meu”, va continua.

Sprijin şi refugiu

Nu am vrea să se înţeleagă faptul că am avea ceva împotriva Bisericii. Dimpotrivă, dintotdeauna românii au găsit în biserică sprijin şi refugiu atunci când le-a fost greu, şi-au deschis sufletele în faţa duhovnicilor, au cerut îndrumare ca să urmeze calea cea bună, pentru că iubirea faţă de Dumnezeu este neţărmurită. Noi nu am făcut altceva decât să prezentăm, fără patimă sau interese ascunse, o realitate întâlnită la tot pasul. De aici încolo depinde numai de preoţi să facă tot le stă în putinţă pentru a-i determina pe enoriaşi să nu-şi piardă credinţa şi să intre cu sfială şi dragoste în casa Domnului.

Distribuie pe Facebook