Primăria Bascov

S-a încheiat prima lună de când cotidianul „Argeşul” a demarat proiectul „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş, Antena 1 Piteşti şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Ideea este, în anul Centenarului Unirii, să nu stăm numai cu faţa spre trecut, ci să vedem ce putem face pentru viitorul satului european. În tot acest timp, redactorii noştri au ajuns în mai multe comune argeşene şi au făcut fişa monografică actualizată pentru şase dintre acestea: Coşeşti, Bascov, Corbi, Stoeneşti, Uda, Schitu Goleşti. Problemele cu care se confruntă satul argeşean în acest moment sunt multiple, după cum se va vedea şi din analiza care urmează. Ce e de făcut, pornind, de aici, să contribuim la dezvoltarea satului? La revitalizarea şi aşezarea lui pe un traiect corect, demn de secolul în care trăim? Sunt chestiuni la care atât autorităţile judeţene şi locale, cât şi parlamentarii trebuie să găsească un răspuns şi, mai ales, să acţioneze!

Ecouri

Înainte de a face analiza propriu-zisă, ne bucurăm să spunem că am primit numeroase ecouri pozitive la demersul nostru. Un „feed-back” (ca să fim în tendinţe, nu?) concret am avut de la Societatea Naţională a Pomicultorilor din România care ne-a transmis că se raliază cu entuziasm proiectului. Printre datele importante care ar conta şi care merită luate în seamă, conducerea societăţii punctează şi exploataţiile pomicole (specifice zonei de nord a judeţului), modul în care arată acestea şi ce este de făcut pentru ca ele să fie dezvoltate pe principii moderne. În perioada următoare vom avea un demers aplicat în acest sens alături de SNPR, dar încă nu dezvăluim surpriza. Alţi specialişti ne-au recomandat să ne aplecăm asupra problemei exploataţiilor agricole din sud care sunt fărâmiţate, pentru a încerca să determinăm ţăranii să se asocieze. Aşadar, fie şi numai din acest punct de vedere, sunt multe de făcut!

Punct cu punct…

Aşadar, ce probleme şi cu ce ameninţări se confruntă cele şase localităţi evaluate până în prezent? Iată o scurtă trecere în revistă:

Primăria Uda

Uda

Puncte slabe

– lipsa investitorilor.

Corbi

Puncte slabe

– îmbătrânirea populaţiei;

– unele terenuri agricole nelucrate;

– fărâmiţarea exploataţiilor agricole.

Ameninţări

– depopularea satelor prin migraţie internă şi externă; dispariţia sau pericolul dispariţiei unor meserii sau activităţi specifice.

Primăria Coşeşti

Coşeşti

Puncte slabe

– se înmulţesc terenurile agricole nelucrate;

– migraţia populaţiei spre oraş (inclusiv a celei şcolare – „e nevoie de utiliăţi nu doar unde învaţă copiii, ci şi unde locuiesc!” – dar mai ales a forţei de muncă);

– absenţa centrelor de colectare şi a fabricilor de procesare a fructelor, legumelor şi laptelui;

– starea proastă a drumului judeţean 731D;

– proprietăţi fărâmiţate şi dificil de exploatat;

– uşor declin demografic;

– lipsa reţelelor de canalizare şi gaze naturale.

Ameninţări

– starea de degradare a infrastructurii rutiere (pe alocuri);

– calitatea apei (bogată în elemente feroase care necesită tratare, motiv pentru care se va face o investiţie în acest sens);

– reducerea populaţiei (inclusiv cea şcolară).

Primăria Schitu Goleşti

Schitu Goleşti

Puncte slabe

– Lipsa canalizării;

– Terenurile agricole nelucrate;

– Fărâmiţarea exploataţiilor agricole;

– Un cămin cultural în paragină (Schitu Goleşti);

Ameninţări

– Meşteşuguri locale pe cale de dispariţie (împletituri de nuiele, ciopliturile în lemn)

– Închiderea exploataţiei miniere.

Primăria Stoeneşti

Stoeneşti

Puncte slabe

– lipsa mai multor locuri de muncă;

– absenţa centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure.

Bascov

Puncte slabe

– Existenţa în comună a celor 74 km de drumuri care necesită finanţări mari pentru întreţinere şi modernizare;

– Pârâul Bascov neamenajat provoacă mari inundaţii în unele zone atunci când plouă torenţial;

– Lipsa terenurilor pentru definitivarea legilor privind retrocedarea;

– Problemele antisociale create de persoanele de etnie romă din comună şi din alte localităţi;

– Lipsa unui centru de consiliere şi informare pentru persoanele de etnie romă.

Ameninţări

– Schimbarea statutului de comună în cel de oraş ar duce la pierderea şanselor de accesare a fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la Guvernul României care se acordă pentru dezvoltarea economico-socială a spaţiului rural din România;

– Trecerea Bascovului la rangul de oraş ar duce şi la mărirea taxelor şi impozitelor locale;

– Traficul auto foarte aglomerat pe cele două drumuri naţionale creşte riscul accidentelor rutiere;

– Nerezolvarea problemei legate de transportul în comun (capetele de linie ale autobuzelor Publitrans mutate la graniţa Bascovului – linia 2, tur/retur).

Diversitate

Toate localităţile menţionate au un potenţial foarte mare de dezvoltare, dispunând de resurse de tot felul. Pentru aceasta, însă, e nevoie să fie rezolvate probleme de bază, după cum se vede şi mai sus: infrastructură rutieră, utilităţi, stabilitatea şi nevoia de creştere a populaţiei, transport, atragerea de investitori.

Are cuvântul şeful Consiliului Judeţean…

Aşadar, astea sunt problemele cu care se confruntă comunele vizitate de noi. Ce de făcut? Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş Dan Manu ne dă o parte din răspuns. „Consiliul Judeţean are ca obiectiv principal sprijinirea comunităţilor locale pentru dezvoltare. În funcţie de nevoi, vom aloca şi în acest an fonduri pentru cofinanţarea unor proiecte locale importante. Punem pe primele locuri proiectele din domeniile sănătate, învăţământ şi infrastructură. Suntem deschişi la colaborări cu autorităţile locale, doar împreună putând să ajutăm satul argeşean să se dezvolte material şi spiritual”, ne-a spus Dan Manu.

Are cuvântul şeful Asociaţiei Comunelor…

O altă abordare are însă preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, filiala Argeş, respectiv primarul din Albota, Ion Dumitru. Acesta a fost ales şi vicepreşedinte al asociaţiei la nivel naţional. „Evident, fiecare comună are un specific şi fiecare comună are problemele ei aparte. Dar eu văd ca principală problemă lipsa comunicării între primari şi parlamentari. Nu din vina primarilor – noi am cerut ca deputaţii şi senatorii să participe la Colegiile Prefecturale, dar ni s-a spus că nu e bine să se întâmple acest lucru, să nu îi luăm la rost în public. Or, multe probleme se pot rezolva prin schimbarea legislaţiei, iar acest lucru nu poate fi făcut decât în Parlament!”, ne-a declarat Ion Dumitru.

Aşadar, un prim semnal de alarmă: parlamentari, mai daţi ochii şi cu primarii! Mai treceţi şi prin comune şi ascultaţi-i pe cei care v-au sprijinit să ajungeţi în fotoliile călduţe de la Bucureşti! Aici, la talpa ţării, sunt multe de făcut, iar dacă legile pe care le scoateţi din mapă nu sunt bune, oamenii sunt mai mult încurcaţi decât ajutaţi!

Distribuie pe Facebook