Şcoala veche „Izvor de lumină”

În cartea de aur a proiectului nostru, „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”, derulat în anul Centenarului Marii Uniri, o filă de istorie contemporană îi aparţine Vultureştiului, comuna de aur cu oameni harnici şi plaiuri mioritice, născătoare de personalităţi locale şi naţionale. Primăriţa Elena Irina Poşircă face demersuri pentru a ridica standardele de dezvoltare a comunei dintre dealuri şi pentru a atrage cât mai multe investiţii. „Alături de echipă încerc să dezvolt cât mai mult localitatea şi să duc la bun sfârşit proiectele demarate. Sunt deschisă la ideile noi care pot aduce un plus de confort în viaţa consătenilor mei”, spune primăriţa Vultureştiului.
”
* Sate componente: Vultureşti (reşedinţă), Bârzeşti şi Huluba;
* Populaţia: 2.887 de locuitori (conform recensământului din 2011);
* Suprafaţa: 4.808 ha, din care 900 ha – intravilan şi 3.908 ha – extravilan;
* Suprafaţa agricolă: 1.568 ha (arabil – 310 ha, păşuni – 409 ha, fâneţe – 603 ha, livezi şi pepiniere pomicole – 264);

„Fiind sat de moşneni (oameni liberi), satul Vultureşti nu a aparţinut nici boierilor, nici vreunei mănăstiri, motiv pentru care nu este menţionat în prea multe documente. Prima atestare documentară datează din 23 iulie 1512; este vorba despre hrisovul semnat de domnitorul Neagoe Basarab prin care întăreşte Mănăstirii Cotlomuz satele sale hotărnicite de boieri”, explică primăriţa Irina Poşircă.

Centru Experimental de Pictură

Primăria Vultureşti

Din 1965 şi până în 1990, în comună şi-a desfăşurat activitatea, pe lângă Şcoala Nr. 1 Vultureşti, un Centru Experimental de Pictură. Iniţial, au funcţionat cercurile de: pictură, franceză, engleză, instructor-animator şi laborant pictură. Prin remarcabila activitate a învăţătorului Ion N. Mărgescu s-a depus mult suflet în descoperirea şi cultivarea talentului artistic în rândul copiilor. Expoziţiile de pictură naivă ale copiilor de la Vultureşti s-au bucurat de recunoaştere pe plan naţional şi internaţional. Actualmente se desfăşoară un proiect de reînfiinţare a Centrului Experimental de Pictură Vultureşti, ne asigură Irina Poşircă, primăriţa comunei Vultureşti.

Aurul din Mina Mâzgana

Numele comunei Vultureşti se leagă şi de exploataţiile aurifere din Poiana Târgului. Primăriţa Elena Irina Poşircă ne spune că în nisipurile aluvionare ale pârâului Mâzgana a fost găsit… aur. „În anul 1980, în Poiana Târgului, a fost înfiinţată o unitate de cercetare şi producţie, cunoscută ca «Mina Mâzgana», condusă de inginerul chimist Gheorghe I. Ştefan. Deoarece conţinutul în aur al acestor sedimente era relativ mic, experimentul nu s-a dovedit a fi rentabil din punct de vedere economic, motiv pentru care, în 1989, unitatea a fost desfiinţată”, a povestit Elena Irina Poşircă.

Primăriţa, la inaugurarea podului nou (peste râul Argeşel)

Personalităţi locale

„Vultureştiul se remarcă pe plan naţional şi internaţional printr-o serie de personalităţi care au văzut lumina zilei şi au copilărit pe malul Argeşelului. Vatra de obârşie a fost evocată în amintirile lor cu nostalgie. Ori de câte ori a fost posibil, aceştia s-au reîntors în satul copilăriei”, apreciază primăriţa Elena Irina Poşircă. Printre personalităţile născute la Vultureşti îi amintim pe: medicul Ion Mărgescu (a construit şi a donat satului spitalul-cămin din localitate), prof. dr. univ. Mihail Diaconescu – scriitor, Dumitru I. Oanea – chimist, Gheorghe D. Albulescu, prim procuror al Parchetului Câmpulung, Dumitru Logel – inspector şcolar, Ion Popescu Argeşel – profesor şi geograf, Ion N. Mărgescu – învăţător, coordonatorul Centrului Experimental de Pictură ş.a.

Aşezare geografică

Comuna se înfăţişează ca un ansamblu armonios de dealuri şi văi, având ca ax principal râul Argeşel. Până după cel De-al Doilea Război Mondial existau multe lacuri – înşirate în special de-a lungul iazurilor – care aveau ca destinaţie principală topitul cânepii şi al inului. Fiind de mici dimensiuni, acestea au dispărut în timp, mai ales prin colmatare. Singurul lac natural este Cureasca (circa 250 metri lungime, 50 metri lăţime, 4-5 metri adâncime).

Repere

Vultureştiul se află la jumătatea distanţei dintre Piteşti şi Câmpulung, pe varianta Valea Argeşelului, fiind, totodată, un vechi nod comercial ce leagă comuna cu oameni harnici de: Câmpulung, Topoloveni şi Târgovişte. Localitatea este străbătută de la nord la vest de DN 73D. Legătura dintre Valea Argeşelului şi Valea Cârcinovului se face prin DJ 739.

Sărbători

Căminul Cultural Vultureşti

Foarte importante pentru localnici sunt zilele comunităţii care se organizează în prima duminică din septembrie. Alte evenimente locale: târguri anuale de 6 august, 14 septembrie şi 6 decembrie; un târg săptămânal (marţi), cinstirea sărbătorilor naţionale (24 ianuarie şi 1 decembrie), organizarea concursului de muzică populară „Glasul Argeşelului”.

În semn se recunoştinţă pentru eroii comunei au fost construite trei monumente. Printre monumentele istorice de importanţă zonală se numără casa Moise Popescu din satul Vultureşti.

Zestrea de patrimoniu

Zestrea de patrimoniu a comunei este alcătuită din: o şcoală cu clasele I-VIII, două şcoli cu clasele primare, şase grădiniţe, cinci biserici, două cămine culturale, o bibliotecă (4.379 de volume), nouă magazine, un cămin pentru persoane cu dizabilităţi, un centru medical, un teren de fotbal, o secţie de debitat şi prelucrat material lemnos, o moară de măcinat porumb, o farmacie umană etc. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor, în special cornute mari, cultura plantelor de câmp şi, nu în ultimul rând, pomicultura. Se practică meşteşugăritul (există câteva mici ateliere de tâmplărie) şi apicultura. Însă majoritatea forţei de muncă activă lucrează la uzina de autoturisme „Dacia”.

Investiţii în derulare

– Reabiltarea DC 51 (3 km) cu fonduri din buget local;
– Modernizarea drumurilor de interes local prin PNDL (a fost semnat contractul de finanţare pentru 5 km (pe mai multe tronsoane); urmează licitaţia privind proiectul şi execuţia;
– Se lucrează la sistemul de canalizare şi tratare a apelor uzate (termen de execuţie, anul acesta).

Puncte tari

– Acces la utilităţi: electricitate, telefonie digitală şi mobilă, alimentare cu apă, infrastructură rutieră şi edilitară;
– Toate şcolile şi căminele culturale reabilitate;
– Iluminatul public asigurat în toată comuna;
– Numeroase izvoare naturale cu apă potabilă (captate în bazine);
– Drumurile comunale asfaltate pe o lungime de 14 km;
– Apă curentă în toată comuna;
– Instalaţiile de fabricat ţuică;
– Subsolul comunei, bogat în zăcăminte de petrol şi gaze naturale;
– Fondurile de vânătoare (mistreţi, căprioare, fazani);
– Frumoase livezi cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci).

Puncte slabe

– Fărâmiţarea (parcelarea) suprafeţelor agricole care nu permit lucrări de amploare;
– Scăderea efectivului de bovine;
– Canalizarea este în proporţie de 50% (dar se lucrează la reţea).

Ameninţări

– Migraţia elevilor către şcolile din oraş;
– Pierderea interesului pentru conservarea patrimoniului muscelean; există încă în comună case tradiţionale cu prispă şi gârlici, învelite cu şindrilă, dar starea acestora este precară;
– Pierderea unor meserii de bază, specifice localităţii: dulgher, dogar, fierar.

Oportunităţi

– Construirea unui centru de joasă presiune pentru gaze;
– Dezvoltarea turismului rural în satul Huluba (pretabil pentru pensiuni agroturistice);
– Înfiinţarea centrelor de depozitare şi prelucrare a fructelor;
– Înfiinţarea unor centre de colectare pentru măceşe, soc şi ciuperci de pădure;
– Înlesnirea comercializării unor produse artizanale create de localnici (coşuri de nuiele, măturoiaie confecţionate manual).

Distribuie pe Facebook